“Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul – tăinuit în materie, măsura propriei ei fiinţe.”

(Constantin Brâncuși)

Ca să pictezi o pasăre… “pictează mai întâi o colivie cu ușa deschisă”!

(Jacques Prévert)

Încă din cele mai vechi timpuri, omul s-a definit și format drept o ființă creatoare, capabilă de a modela mediul înconjurător, oferind un sens și o identitate proprie obiectelor și reprezentărilor. Înzestrarea cu semnificație a realității înconjurătoare are rolul de a uni sau de a diviza oameni și comunități, motiv pentru care omul creator devine responsabil de armonia sau haosul existențial, de clivajele și discrepanţele manifestate în cadrul unei comunități.

Orizontul creației umane, asemenea unei dalte care lovește piatra, delimitează și modelează în funcție de anumite schițe sau reprezentări, tipare și forme în cadrul căruia se formează identitatea și ethosul unei comunități. Dintr-o multitudine de posibilități, în momentul creației, artistul operează o alegere, stabilind reperele morale și norme de comportament valabile printr-un “contract social”, cu scopul de a legitima și de a valorifica însăși valoarea operei.

Procesul de remodelare generează două procese care se manifestă în mod simultan: pe de o parte, șlefuirea pietrei semnifică eliminarea impurităților, cu scopul de a simboliza infinitul, perfecțiunea, ordinea, absolutul; în timp ce, pe de altă parte, remodelarea nu se poate realiza în lipsa inovării și progresului, procese care valorifică noua formă de reprezentare.

Urmând această perspectivă, constatăm faptul că însăși Uniunea Europeană, subiect și actor principal în gestiunea unor numeroase crize și amenințări, reprezintă, la urma urmei, rezultatul unei creații umane, la care au participat nu doar liderii europeni precum Robert Schuman sau Konrad Adenauer… Bineînțeles, liderii europeni au avut un rol important în construirea și dezvoltarea proiectului european, dar nu trebuie să neglijăm faptul că dincolo de cadrul juridic reglementat prin intermediul tratatelor, șprițul și identitatea europeană s-a format prin internalizarea valorilor și principiilor europene în rândul cetățenilor europeni, precum și prin efortul promotorilor modelului și identității europene prin poezie, muzică, sculptură… și nu numai!

Din acest motiv, nuanțările și interpretările diferite cu care percepem astăzi valorile și principiile Uniunii Europene sunt dependente de capacitatea noastră de a le înțelege și de a internaliza normele europene, în funcție de nivelul de inițiere și înțelegere a mecanismelor democratice ale instituțiilor UE.

Asemenea unei sculpturi, măreția și semnificația proiectului european constă în modul în care lovim cu dalta în lut sau piatră, pentru a oferi un sens și o utilitate practică solidarității și libertății de exprimare și de manifestare. Cinstea, noblețea, demnitatea umană și etica completează ethosul european, oferind o autenticitate aparte modelului european. Această operă vie, aflată în continuă schimbare, chiar dacă prezintă în continuare numeroase imperfecțiuni, dispune de un patrimoniu cultural european unic. Tradiția și istoria popoarelor europene sunt accesibile fiecărui cetățean european, reducând riscurile ca acestora să le fie inoculat orice sau să fie convinși să facă orice… Umanitatea ethosului european se construiește și modelează în raport cu dihotomia dintre valoare și nonvaloare, libertate și supunere, solidaritate și divizare.

Alături de oprele lui Ludwig van Beethoven, Johann Wolfgang von Goethe, Friedrich Nietzche, Jacques Prévert, Charles Baudelaire sau Dante Alighieri, creațiile lui Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Grigore Vieru sau George Enescu prezintă o contribuție importantă adusă modelului și spiritului european.

Material realizat de membrii echipei Infinity of the Bird in Space, Colegiul Tehnic Motru

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu