Interviu/ Daniel Buda, europarlamentar PNL: “Obiectivul strategic al României este de a păstra unitatea proiectului european și a integrității politicilor europene, în beneficiul cetățenilor”

În primul semestru al anului 2019, România va fi responsabilă de președinția rotativă în cadrul Consiliului Uniunii Europene (format din reprezentanții guvernelor naționale). Astfel, România va deveni cea de-a patra țară din Europa de Est, după Letonia în 2015, care va prezida în cadrul Consiliului UE.

Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul Partidului Popular European (PPE), membru al Comisiei de Dezvoltare Regională, a analizat perspectivele exercitării Preşedinţiei române a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.

Vladimir Adrian Costea: Care este importanţa deținerii Președinției Consiliului UE din 2019? Cum poate România “profita” de pe urma acestei oportunități?

Daniel Buda: Exercitarea Președinției Consiliului UE reprezintă oportunitatea pentru România de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acel moment. În acest fel, România își reafirmă ferm angajamentul european, având posibilitatea în același timp să-și mărească puterea de influență asupra deciziilor adoptate la nivelul Uniunii, devenind astfel parte din nucleul decizional.

Deținerea Președinției Consiliului UE implică o vizibilitate crescută a României pe plan extern, astfel că România trebuie să valorifice această oportunitate printr-o strategie coerentă de comunicare. Trebuie să fie asigurată o interacțiune directă cu presa internă și internațională, o comunicare intensă prin intermediul site-ului Consiliului UE și prin intermediul instrumentelor de social media, așa cum este de altfel prevăzut și în Memorandumul privind Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019. Consider că această dimensiune a vizibilității trebuie exploatată inteligent de reprezentanții României în vederea unei bune promovări economice, comerciale, turistice și nu îl ultimul rând culturale a țării noastre.

Un alt avantaj al deținerii Președinției derivă din influența pe care o are statul membru de la conducerea Consiliului UE și din parteneriatele construite sau consolidate pe durata mandatului cu celelalte state membre. Astfel, în situația ingrată în care România nu ar fi inclusă în spațiul Schengen până în anul 2019, am avea oportunitatea de a iniția aceste discuții în cadrul Consiliului, finalizate bineînțeles cu extinderea spațiului Schengen și includerea României în această zonă. România nu mai trebuie să mai tolereze încă o amânare în acest sens, dat fiind că îndeplinește toate condițiile tehnice și este un stat furnizor de securitate și stabilitate în regiune.

Care sunt politicile în cadrul cărora România ar putea aduce o contribuție importantă?

În termeni realiști, trebuie precizat faptul că aproximativ 95% din agenda legislativă o vom prelua de la Președinția care ne precede, și anume Austria, așa cum la rândul ei, România va preda un număr similar de proiecte Președinției finlandeze. În aceste condiții, România trebuie să dea dovadă de abilități de gestionare eficientă a dosarelor în lucru și să se remarce prin profesionalismul și competența cu care tratează proiectele.

De asemenea, obiectivul strategic al României este de a păstra unitatea proiectului european și a integrității politicilor europene, în beneficiul cetățenilor, astfel că toate politicile dezvoltate sau continuate vor asigura respectarea acestui obiectiv.

Contribuția României însă nu se poate rezuma doar la asigurarea continuității agendei legislative, ci ar trebui să se remarce prin inițiative privind politica de securitate și apărare a Uniunii, prin politici inovatoare în ceea ce privește problema de securitate în zona Mării Negre, fenomenul migraționist și totodată conturarea unor priorități clare dublate de un plan de acțiune concret.

Care vor fi provocările pe care președinția română va trebui să le gestioneze în acel moment?

Uniunea Europeană traversează o perioadă marcată de crize economice și sociale amplificate de fenomenul migraționist, dar și de probleme de securitate internă și externă.  Atacurile teroriste, fluxul migraționist, accentuarea populismului sunt provocări cărora reprezentanții României în Consiliul UE trebuie să le găsească soluții pertinente. Nu putem avea o certitudine a contextului european de la acel moment, însă aceste probleme sistemice pot fi soluționate doar prin eforturi conjugate într-o perioadă mai lungă de timp. În orice caz, România își va asuma gestionarea atât a crizelor curente care sunt cunoscute, cât și a crizelor care pot apărea și care sunt dificil de anticipat.

Considerați că România își poate asuma o poziție de promotor al integrării Republicii Moldova în UE?

România este unul dintre statele membre care sprijină Republica Moldova în parcursul său european. Cu toate acestea, este necesară o voință politică puternică pentru continuarea procesului de reformă și asumarea angajamentului european. Poziția de promotor al integrării Republicii Moldova în UE nu poate fi susținută în absența manifestării unui interes ferm față de apartenența la această comunitate europeană.

În ce măsură potențialul energetic și biosferic al Dunării și al Deltei Dunării poate fi mai bine valorificat în această perioadă?

Evoluția strategiei Dunării, dar și valorificarea potențialului acestei zone și a Deltei Dunării reprezintă teme importante pentru România care ar putea fi fructificate în această perioadă. Cu puţin timp în urmă am adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, pe tema lipsei unor proiecte integrative în regiunea Dunării, această temă fiind una de interes pentru mine și ar trebui să fie de altfel și în interesul autorităților române. Strategia UE pentru regiunea Dunării sprijină realizarea unor obiective comune, fiind concepută astfel pentru a aborda provocări comune la nivelul statelor membre. Au existat o serie de exemple de proiecte de succes ale acestei strategii, însă au fost întâmpinate și probleme în ceea ce privește abordarea integrată. În acest sens, România poate să își asume rolul de promotor al multiplicării proiectelor de succes în cadrul acestei strategii, dar și de identificare de instrumente inovative pentru o mai bună valorificare a acestor zone.

Care sunt riscurile la care România se poate expune ca urmare a unei gestionări necorespunzătoare a președinției Consiliului UE?

O gestionare necorespunzătoare a președinției Consiliului UE ar atrage multiple consecințe în funcție de amploarea problemelor. Ar putea afecta parteneriatele consolidate pe plan comercial, economic sau social ale României cu celelalte state membre sau cu partenerii Uniunii, impactul acestei consecințe fiind unul evident negativ cu puternice efecte.

Imaginea României și credibilitatea sa ar avea de suferit în urma unei gestionări ineficiente a președinției Consiliului UE, fiind afectată întreaga populație. Decredibilizarea României nu trebuie să reprezinte o opțiune pentru reprezentanții României la Consiliului UE cu atât mai mult cu cât România și-a câștigat prin eforturi solide în acești 10 ani statutul de partener important în UE.