Vizita președintelui Emmanuel Macron în România, la 100 de zile după preluarea mandatului, reprezintă un moment important pentru diplomația românească. După întâlnirile din acest an ale președintelui Klaus Iohannis cu omologul american, Donald Trump, și cancelarul german Angela Merkel, întâlnirea cu președintele francez oferă diplomației românești o nouă oportunitate de imagine și de negociere. Imigrația și situația lucrătorilor detașați s-au regăsit pe agenda subiectelor abordate în cadrul întrevederii dintre Klaus Iohannis și Emmanuel Macron, generând abordări diferite din partea celor doi preşedinţi.

Eurodeputatul Renate Weber, din partea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la importanţa vizitei preşedintelui Emmanuel Macron în România, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

17626354_10154899626065465_41229617108000

Vladimir Adrian Costea: Care este mesajul pe care Președintele Macron îl transmite ca urmare a vizitei efectuate în România?

Renate Weber: Cred că principalul obiectiv al vizitei președintelui Macron nu a fost atins: nu a obținut susținerea României pentru revizuirea Directivei lucrătorilor detașați așa cum dorește Franţa. A obținut însă un contract foarte bun pentru înzestrarea armatei. În rest, sigur, prietenia franco-română este evidentă și vom fi foarte importanți în reformarea UE, chiar dacă nici până azi nu am intrat în Schengen pentru că Franța s-a opus direct sau prin interpuși.

Cum se poziționează România în raport cu cererile lui Emmanuel Macron privind reglementarea situației lucrătorilor detașați din Uniunea Europeană?

De la bun început România, alături de alte 10 state membre, s-a opus revizuirii Directivei lucrătorilor detașați în forma prezentată de Comisia Europeană și care e pe linia cererilor franceze. Sper ca această poziție a noastră să nu se schimbe.

Care este impactul revizuirii Directivei 71/1996 asupra lucrătorilor detașați în spațiul european?

Dacă ne referim la impactul asupra economiilor țărilor din Vest, impactul e minim, pentru că lucrătorii detașați est-vest sau vest-vest sunt puțini și nu influențează economiile statelor din vest. Impactul este însă mare la nivel emoțional pentru că detașarea lucrătorilor a fost prezentată ca o principală cauză a șomajului, ceea ce este o manipulare grosolană. Mai mult, voit sau din ignoranță, se face confuzie între lucrătorii detașați și cei care, în virtutea libertății de mișcare de pe piața muncii, lucrează în diferite state membre ale Uniunii. Confuzie pe care și Macron a făcut-o în conferința de presă. Impactul e mai semnificativ pentru companiile și lucrătorii din țările central și est europene care, cel mai probabil, nu vor mai putea lucra în țări vestice. Și mai e un impact asupra evoluției UE pentru că un element esențial al detașării era tocmai schimbul de experiență, interacțiunea lucrătorilor din diferite țări, care se regăsesc împreună pe piața muncii.

În ce măsură vizita lui Macron în România contribuie la întărirea relațiilor diplomatice și economice dintre România și Franța?

Cred că doar reafirmarea acestor relații, nimic în plus. Doar faptul că s-a semnat un contract substanțial în care noi dăm banii.

Cum se raportează astăzi, președinții celor două țări la viitorul proiectului european și al NATO?

Franța și România sunt ţări care susțin proiectul european. Franța ar vrea să se poziționeze ca lider al reformării UE, dar nu are idei clare privind această reformă. Sigur însă că și-ar dori ca România să o susțină necondiționat. În ce privește NATO lucrurile sunt diferite, România este într-un parteneriat strategic cu SUA și după cum știm cu toții contribuie mult la industria de apărare din SUA prin achiziții extrem de costisitoare și nejustificate, în opinia mea.

Cum este perceput Președintele Iohannis de către noul Președinte francez, Emmanuel Macron? Identificați o posibilă schimbare în relațiile celor doi șefi de stat față de mandatele lui Sarkozy și Hollande?

Cred că relațiile sunt cum au fost și vor continua la fel. Nimic spectaculos.

În ce măsură vizita lui Macron în România va schimba rolul și imaginea României în cadrul UE și NATO?

Nu cred că vizita această va schimba cu ceva imaginea României. Totuși, vorbim de 8 ore dintr-un turneu european al președintelui Macron care a scăzut mult ca imagine în Franța, în urma unor greșeli uriașe pe care le-a făcut și a simțit că l-ar putea ajuta dacă s-ar poziționa ca principal promotor al revizuirii Directivei lucrătorilor detașați. Până acum nu a obținut sprijin de la nici un stat central sau est european.

Clarificările eurodeputatului Renate Weber privind situaţia lucrătorilor detaşaţi în spaţiul european:

Lucrătorii detașați nu sunt cei angajați de firmele franceze. Aceia sunt pur și simplu lucrători care se bucură de libertatea de mișcare pe piața muncii și este firesc să fie angajați și plătiți ca și colegii lor francezi.

Lucrătorii detașați sunt angajați ai firmelor românești care câștigă o competiție (construcții, servicii, etc), firme care realizează un proiect/ o activitate într-o perioadă limitată de timp, cu lucrători români. Aceștia, deși sunt plătiți mai mult decât în România, nu sunt plătiți ca cei francezi pentru că angajatorul român le plătește în același timp transportul, cazarea, le dă o diurnă. Fiind angajați ai unei companii din România, firește, taxele și impozitele sunt plătite în România. Prin obligarea plăţii la nivel egal cu francezii, plus toate celelalte cheltuieli suplimentare, evident companiile românești ar fi scoase din aceste competiții. Prin plata tuturor taxelor și impozitelor în Franța, bugetul de acasă ar avea de pierdut. Acum se dorește și limitarea timpului detașării la 18-24 luni, deși nu întotdeauna un proiect poate fi terminat în acest timp. De fapt se dorește să se pună capăt ideii de detașare a lucrătorilor. Deși la nivelul UE lucrătorii detașați reprezintă sunt 2% din totalul lucrătorilor. Este motivul pentru care 11 state din centrul și estul Europei s-au opus și se opun revizuirii directivei.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu