Regatul Unit a fost unul dintre cei mai mari contributori la bugetul European, dar de asemenea şi unul dintre cei mai îndârjiţi oponenţi ai măririi acestuia. Care sunt consecinţele Brexit-ului asupra bugetului Uniunii Europene?

Siegfried Mureşan, europarlamentar în grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), a comentat pentru Europunkt, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pe marginea perspectivelor adoptării Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027.

Siegfried MURESAN in plenary session Week 11 2017 in Strasbourg

Vladimir Adrian Costea: Care vor fi etapele adoptării Bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027?

Siegfried Mureşan: În primul rând, nu este sigur că vom avea un buget pe 7 ani. Tratatul de la Lisabona prevede doar că bugetul multianual trebuie să fie pe o perioadă de minimum 5 ani. Deocamdată se iau în considerare trei opțiuni în privința duratei viitorului buget. Prima opțiune este un cadru de 7 ani, cum avem în prezent. Este o opțiune care oferă un grad important de predictibilitate, însă nu este aliniat la ciclurile electorale ale Parlamentului European și ale Comisiei Europene și rezultă, așadar, un deficit democratic deoarece, de exemplu, Parlamentul European și Comisia Europeană cu mandat pe perioada 2014 – 2019 nu au aproape niciun cuvânt de spus în privința bugetului multianual 2014 – 2020. A doua opțiune este un cadru de 5 ani – minimul acceptat de Tratatul de la Lisabona, însă este o variantă care nu oferă prea multă predictibilitate deoarece instituirea programelor operaționale și încheierea acordurilor de parteneriat durează și până la 2 – 3 ani. Deci nu poate exista predictibilitate pentru beneficiari dacă stabilirea regulilor de finanțare durează aproape jumătate din toată durata bugetului. Iar cea de-a treia opțiune este un cadru de 5+5 ani, adică un buget pe 10 ani, care, la jumătatea perioadei, să sufere o reanalizare și, dacă se impune, o revizuire semnificativă.

În ceea ce privește etapele construirii unui buget multianual, acestea încep prin adoptarea unei propuneri de către Comisia Europeană care, în mod normal, pentru viitorul buget multianual, ar trebui să fie adoptată până la finalul acestui an. Însă din cauza negocierilor privind Brexitul, care va avea și un impact bugetar – Comisia va veni cu o propunere în prima jumătate a anului viitor, după ce vom avea o imagine mai clară despre cum va arată Bugetul Uniunii Europene (UE) și mai ales veniturile Uniunii odată ce Marea Britanie va fi părăsit Uniunea. Apoi, după adoptarea unei propuneri de către Comisia Europeană, Consiliul European ar trebui să ajungă la un acord politic cu privire la bugetul multianual adoptat în unanimitate. Acest acord, precum cel din 2013, prevede anvelopa globală și cele naționale, dar și principalele direcții de acțiune ale bugetului UE. Apoi, Consiliul Uniunii Europene negociază, inclusiv aspectele mai tehnice, în baza acestui acord al Consiliului European. După ce miniștrii ajung, la rândul lor, la un acord, care, trebuie menționat, și acesta trebuie să fie unanim, Parlamentul European poate aproba sau respinge acest acord.

Regulamentul privind bugetul multianual este de obicei negociat sub formă de pachet, împreună cu alte elemente financiare cuprinse în acte legislative privind resursele proprii și acte specifice fiecărui sector, care instituie programele operaționale la nivel național. Cele mai multe dintre elementele financiare-cheie ale acestor acte specifice fiecărui sector sunt negociate în cadrul Consiliului UE și Consiliului European, în paralel cu regulamentul privind bugetul multianual și normele privind resursele proprii. Apoi sunt adoptate, de regulă, în codecizie de Consiliul UE și Parlamentul European, pe baza unor propuneri din partea Comisiei. Chiar dacă Parlamentul European nu poate decât să aprobe sau să respingă regulamentul privind bugetul multianual, de fapt au loc negocieri informale pe tot parcursul procesului pentru a ne asigura că poziția Parlamentului este luată în considerare. Dacă respinge regulamentul, procedura de negociere se reia, iar Parlamentul trebuie să se pronunțe din nou.

Care va fi impactul ieșirii Marii Britanie din UE asupra bugetului multianual?

Marea Britanie este contributor net, adică aduce mai mulți bani la bugetul UE decât primește, iar impactul ieșirii sale din Uniune și deci privarea bugetului de contribuția Marii Britanii va fi determinat în funcție de felul în care decidem să compensăm această contribuție. Până nu vom avea o imagine mai clară asupra sumei pe care Marea Britanie o va achita către Uniunea Europeană după ce va părăsi Uniunea, nu putem ști exact care este contribuția ce va trebui acoperită. De aceea este important să fim pregătiți și să folosim aceste momente de început de negocieri pentru a reevalua modalitatea de finanțare a bugetului UE deoarece cred că este esențial să nu avem un buget mai mic valoric după Brexit.

În momentul de față ar fi trei scenarii prin care putem compensa contribuția Marii Britanii. În primul scenariu, toate cele 27 de state membre, în special cele net contributoare, precum Suedia, Germania, Austria, Olanda, își vor crește contribuția la bugetul UE pentru a compensa deficitul produs de plecarea Marii Britanii. Nu cred, însă, că acest scenariu este realist deoarece statele bogate nu vor fi dispuse să plătească mai mult pentru a acoperi acest deficit. În scenariul al doilea, bugetul este redus și spunem că, dacă a plecat Marea Britanie, avem mai puține resurse, prin urmare UE se va vedea nevoită să facă mai puțin din ceea ce s-a angajat în prezent. Acest lucru este inacceptabil în opinia mea mai ales pentru statele net beneficiare, cum este și cazul României. Iar cel de-al treilea scenariu este o combinație a primelor două: bugetul să fie redus într-o oarecare măsură, cât mai puțin cu putință, iar gaura care rămâne va fi acoperită de toate statele, în principal de cele mai înstărite. Nici această variantă nu este una realistă deoarece presupune negocieri politice dificile și vom ajunge la o diviziune, în principal, între statele din Est, cu resurse mai puține, și cele din Vest, mai prospere.

De aceea, consider că o soluție sustenabilă este ca Uniunea Europeană să aibă pe viitor propriile sale surse de venit, fără ca acest lucru să însemne creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor europeni. Adică să fie identificate o serie de taxe existente la nivel național, pe care le plătim deja, din care o parte să meargă direct spre bugetul UE. Vom avea astfel mai multă predictibilitate și transparență în ceea ce privește veniturile, iar nivelul actual al finanțărilor din fonduri europene va putea fi menținut.

Se conturează un consens la nivelul statelor membre cu privire la valoarea bugetului multianual?

Este prea devreme să vorbim despre consens sau divergențe deoarece negocierile nu au început încă. Dar este clar că pozițiile vor fi asemănătoare celor pe care le avem și în cadrul negocierilor asupra bugetului anual al Uniunii Europene și cu care mă confrunt și în negocierile mele din acest an ca negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE 2018: grupul statelor contributoare dorește limitarea cheltuielilor, iar statele beneficiare, cum este și România, doresc alocări mai mari de la bugetul UE.

02

Care preconizați că vor fi principalele provocări pe care le vor întâmpina statele membre în privința adoptării Bugetului multianual 2021 – 2027?

Statele membre vor trebui să decidă dacă vor mai multă integrare și o Uniune mai puternică și vor trebui, de asemenea, să-și stabilească priorități comune în ceea ce privește provocările cu care ne confruntăm. Sunt convins că bugetul va reflecta aceste priorități. Vrem să investim mai mult în cercetare în domeniul apărării pentru a nu mai cheltui de 27 de ori aceeași sumă la nivel național pentru a obține rezultate similare? Vrem să gestionăm mai eficient criza migrației și să avem o acțiune externă care combate efectele acestei crize chiar în țările de origine ale migranților? Vrem să sprijinim IMM-urile, agricultura mai eficientă, principalele domenii care generează mai multe locuri de muncă? Vrem o politică de coeziune care să pună mai mult accent pe competitivitatea regiunilor mai puțin dezvoltate și să reducă diferențele între țările din Vest și cele din Est? Acestea sunt principalele provocări pe care le vor avea în față statele membre și Parlamentul European în negocierile care vor urma, iar, dacă vor ajunge la concluzia că răspunsurile la întrebările de mai sus sunt afirmative, atunci este clar că va fi nevoie de un buget consolidat care să răspundă acestor provocări.

Asupra căror direcții considerați oportună alocarea resurselor economice ale UE?

Competitivitate, infrastructură, cercetare, inovare, agricultură, IMM-uri – acestea sunt domeniile care duc la creștere economică sustenabilă și care generează noi locuri de muncă stabile și bine plătite pentru cetățenii europeni. În egală măsură, trebuie finanțate corespunzător instituțiile care ne asigură siguranță la nivel european deoarece este nevoie de un climat de siguranță pentru a atinge aceste obiective de creștere economică.

În contextul deținerii Președinției Consiliului UE în primul semestru din 2019, care poate fi contribuția României la negocierile privind adoptarea Bugetului multianual 2021 – 2027?

În scenariul optimist, vom avea 5 – 6 luni, între octombrie – noiembrie 2018 și martie 2019, pentru a lua deciziile importante legate de viitorul buget multianual, înainte ca Parlamentul European să-și încheie mandatul, deci în timpul președinției rotative a României. Dacă negocierile eșuează, consecința este ușor de intuit: negocierile nu vor putea fi reluate decât după ce noul Parlament European, care va fi votat în mai 2019, și noua Comisie Europeană își vor intra în atribuții, adică la sfârșitul anului 2019. Astfel, bugetul ar fi adoptat în a doua jumătate a anului 2020. Acest lucru ar însemna ca, la 1 ianuarie 2021, la începerea noului buget multianual, nu va fi nimic pregătit pentru a începe absorbția fondurilor europene. Deci efectele se vor face simțite pentru noi toți, vor pierde toate statele, companiile și cetățenii. De aceea este de dorit ca viitorul bugetului să fie clarificat înainte de alegerile europarlamentare din 2019 și noi, ca țară care deține Președinția Consiliului UE la acel moment, vom avea un rol important în facilitarea unui acord care să se bucure de susținere unanimă în Consiliul Uniunii Europene.

În ce măsură România va fi pregătită de gestionarea negocierilor asupra Bugetului multianual?

Așa cum spuneam, negocierile asupra bugetului multianual al Uniunii Europene se vor desfășura într-o perioadă în care scena europeană va fi marcată de negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE și de alegerile europarlamentare, în care discursurile populiste și eurosceptice nu vor lipsi. Din acest motiv, credibilitatea României la nivel european este esențială, cu atât mai mult cu cât rolul nostru va fi unul major deoarece trebuie să asigurăm un acord între Consiliul UE și Parlament asupra bugetului european. Iar, pentru a fi credibili, trebuie, în primul rând, să respectăm regulile europene. Or, vedem că Guvernul PSD – ALDE, în urma măsurilor populiste adoptate în țară, nu respectă angajamentul luat de țara noastră în fața partenerilor europeni de a păstra deficitul bugetar sub limita de 3%. Cum va putea acest guvern să fie credibil când miniștrii lui vor vorbi în fața partenerilor europeni despre responsabilitate și respectarea angajamentelor atâta timp cât în țară au făcut din iresponsabilitate un principiu de guvernare? PSD și ALDE sunt pe un drum greșit, Guvernul Tudose trebuie să corecteze măsurile nesustenabile de politică fiscal-bugetară pe care le-au adoptat cu atâta ușurință și iresponsabilitate populistă și să respecte regulile europene. Dacă nu va face acest lucru, puterea României de a gestiona negocieri complexe ca țară ce deține Președinția Consiliului UE va fi afectată de deficitul major de credibilitate al actualului guvern.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu