Premieră franceză/ Macron susţine scăderea bugetului european pentru agricultură, într-o măsură care va afecta şi România

O analiză publicată pe platforma Politico relevă originalitatea preşedintelui francez Emmanuel Macron demonstrată prin dispoziţia de a accepta reducerea fondurilor europene alocate agriculturii, în schimbul concesiilor făcute de partenerul german în reformarea zonei euro şi consolidarea cooperării militare europene.

Pentru toţi preşedinţii francezi de până acum, Politica Agricolă Comună (PAC) a reprezentat un tabu în orice negocieri europene, date fiind tradiţiile în domeniu ale Franţei şi proporţia mai însemnată a agriculturii în economia franceză decât în alte state membre din nordul Europei. De la Charles de Gaulle, care chiar a boicotat lucrările Comunităţilor Europene, din cauza agriculturii, până la Francois Hollande, toţi conducătorii francezi au evitat cu obstinaţie o confruntare cu sectorul agricol influent din ţara lor.

Macron pare să se despartă de tradiţie şi în acest domeniu, în condiţiile în care agricultura mai reprezintă doar 1,5% din PIB-ul Franţei şi oferă doar 2,7%  din totalul locurilor de muncă. Chiar dacă pe lângă acest aspect, preşedintele francez mai poate cita ca argumente birocratizarea excesivă a PAC, de care se plâng chiar fermierii francezi, precum şi faptul că Franţa a ajuns să plătească mai mult în acest sector decât primeşte, de la aderarea ţărilor central- şi est-europene, totuşi el îşi asumă un risc serios din punct de vedere al imaginii sale politice.

Deja văzut de mulţi drept „un preşedinte al bogaţilor”, abandonarea parţială a intereselor fermierilor va fi cu siguranţă prezentată de oponenţii săi de dreapta şi de extremă dreapta drept o abandonare a „Franţei profunde”, a satelor şi a micilor oraşe provinciale, pentru marile oraşe cosmopolite şi globaliste, şi le-ar ajuta să capitalizeze serios la următoarele alegeri europarlamentare.

Pentru a împiedica acest lucru, Macron trebuie să vândă scump partenerilor europeni concesiile pe care este gata să le facă în domeniul agriculturii, astfel încât să obţină satisfacţie în ceea ce priveşte reformarea zonei euro şi construirea unei „uniunii a apărării”.

Este de altfel şi strategia pe care o va urmări preşedintele francez în negocierile pe marginea noului Cadru Financiar Multianual, care vor începe în februarie, după cum o demonstrează memorandumul depus de Franţa la Comisia Europeană în decembrie anul trecut.

Pe lângă ideea că UE nu ar trebuie să aibă un buget mai mare decât în exerciţiul financiar 2014-2020, documentul prevede „reformarea profundă a vechilor politici (PAC şi politica de coeziune) … pentru a face faţă mai bine confruntărilor cărora trebuie să le răspundă acestea, pentru a fi eficiente şi a aduce valoare adăugată la nivel european”.

Comentariu Europunkt: Franţa era principalul susţinător al statelor membre din centrul şi estul Europei, printre care şi România, în discuţiile europene privind agricultura. Accentul pus de Macron pe alte domenii ale economiei franceze lasă statele central şi est-europene fără un aliat crucial în discuţiile privind noul Cadru Financiar Multianual, ceea ce probabil va conduce în final la o ajustare destul de semnificativă a fondurilor europene destinate agriculturii şi, prin extindere, politicii de coeziune.