Interviu/ Tana Foarfă, expert afiliat Europuls: “Realegerea lui Zeman înseamnă că Cehia, cea mai eurosceptică țară din UE, va întoarce și mai mult spatele UE”

Anti-imigraţionitul și pro-rusul Miloš Zeman a câştigat turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Cehia dupa ce a obţinut 51,37% din voturile exprimate de cei circa 67% dintre alegătorii cehi care s-au prezentat la urne. În timpul campaniei electorale, Zeman a beneficiat de sprijinul partidului Comunist (Komunistická strana Čech a Moravy) şi al partidului de extremă dreaptă anti-UE și anti-NATO, SPD (Svoboda a přímá demokracie).

Campania electorală a fost dominată de denigrarea contracandidatului lui Zeman, pro-europeanul Jiri Drahoš, care a fost acuzat în mod nefondat de pedofilie, colaborare cu poliţia politică comunistă şi plagiat. Deși a fost votat în marile oraşe ale Cehiei, inclusiv în capitala Praga, Jiri Drahoš nu a obținut suficiente voturi pentru a recupera scorul foarte bun obținut de Zeman în zonele rurale. Victoria lui Zeman anulează șansele de redresare a Cehiei pe calea europeană, ridicând numeroase semne de întrebare cu privire la evoluţia curentelor eurosceptice în spațiul european.

Tana Foarfă, expert afiliat Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, a realizat o analiză despre miza alegerilor prezidenţiale din Cehia pentru Uniunea Europeană, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, te rog să ne spui care sunt principalele caracteristici ale alegerilor prezidenţiale din Cehia. Care sunt factorii principali care au influenţat campania electorală?

Tana Foarfă : În primul rând, aceste alegeri au adus un element de noutate pe scena politică din Cehia, deoarece cetățenii și-au ales președintele prin vot universal direct pentru a doua oară în istoria Republicii. Până în 2013, șeful statului era ales printr-o întâlnire comună a camerelor Parlamentului, iar funcția prezidențială avea puteri limitate. Introducerea votului universal pentru alegerile prezidențiale nu a sporit competențele președintelui, însă acesta dispune totuși de o influență informală foarte mare și joacă un rol esențial în formarea guvernului.

Miza alegerilor a fost dată de direcția pe care Cehia o va adopta pe plan european, fiindcă cel mai important rol al președintelui este acela de a reprezenta țara în relațiile, întâlnirile și întrevederile cu alte state. Așa că votul a fost o alegere între a rămâne în grupul Visegrad și să se distanțeze de valorile europene, sau o apropiere de vest și demonstrarea apartenenței la UE.

Dacă aș putea să le descriu pe scurt, aceste alegeri au fost o luptă murdară, cu multe lovituri sub centură care s-au desfășurat prin metoda utilizării propagandei și știrilor false, în special de către președintele în funcție, Miloš Zeman. Încă din primul tur, site-uri de propagandă falsă ce au fost ulterior reportate au adus jigniri lui Jiří Drahoš, unele ofense depășind cu mult cadrul unei campanii electorale. Această armă utilizată de Zeman a prins foarte mult la un public predispus la a fi influențat de tehnici de dezinformare. Vorbim despre populația din mediul rural, care a fost publicul țintă asupra căruia s-a concentrat campania lui Zeman, electoratul său stabil care nu l-a dezamăgit nici de această dată. S-au remarcat în total 30 de site-uri pro-ruse ce au publicat teorii conspiraţioniste cu poziții anti-SUA, anti-NATO și anti-NATO, dar care îl laudă constant pe Zeman, fiind pro-rus.

Care este profilul electoral al candidaţilor Miloš Zeman şi Jiří Drahoš din punct de vedere al ofertei electorale?

Jiří Drahoš este un academician pro-european, de meserie profesor universitar de chimie și fost președinte al Academiei de Științe exacte din Cehia. Se auto-intitulează un “apărător al valorilor democrației și civilizației”. Este un nou-venit pe scena politică, candidat independent și consideră că cetățenii își doresc un președinte neimplicat în vreun scandal, de aceea are un discurs rezervat și pune accent pe păstrarea unei imagini impecabile. Promovează îmbunătățirea transparenței și a comunicării între administrația prezidențială și cetățeni.

Președintele Zeman a câștigat mandatul din 2013 prin abordarea sa de stânga, contrară politicilor de dreapta din regiune, ca urmare a crizei economice. Fiind un fost prim-ministru, s-a prezentat drept un luptător ce va combate un sistem plin de corupție, pile și relații. Cu toate acestea, o dată ajuns la putere, prioritățile sale s-au îndreptat mai degrabă către apropierea Cehiei de Rusia și către criticarea Uniunii în gestionarea crizei refugiaților. A devenit unul din cei mai vocali oponenți al sancțiunilor UE împotriva Rusiei, iar prioritatea sa este îmbunătățirea relațiilor cu China și, mai ales, Rusia.

Care sunt principalele teme pe care cei doi candidaţi le-au abordat în campania electorală? Care au fost clivajele pe baza cărora partidele politice şi-au construit identitatea?

Problema migrației a fost principalul subiect de dezbatere, care a fost adus în lumina reflectoarelor în dezbaterile publice de Zeman încă din primul său mandat. Acesta s-a poziționat clar împotriva refugiaților și politicii de migrații, denigrând musulmanii deoarece aceștia “nu se pot integra”. De asemenea, el consideră că criza migranților din 2015 a fost o “invazie organizată”. Aceste declarații și-au servit scopul, deoarece viziunea sa este populară și agreată de cehi. Tocmai din această cauză, Drahoš a fost foarte reticent în declarații și s-a poziționat și el împotriva cotelor obligatorii de refugiați pe care UE le-a alocat statelor membre.

Un alt element a fost disputa asupra viitorului guvern și poziționarea în scandalul creat de miliardarul Andrej Babiš. Împotriva acestuia a fost începută recent o investigație pentru posibilă fraudă în alocarea fondurilor europene, imunitatea acestuia fiind ridicată în acest sens. Drahoš dorește demisia actualului premier, deoarece consideră inacceptabil ca funcția să fie deținută de o persoană ce este implicată într-un dosar în care este considerat inculpat. Cu toate acestea, Zeman îl susține pe Babiš, care la rândul său l-a susținut politic și financiar pe durata campaniei.

Referitor la publicul țintă, Zeman va rămâne în istorie drept politicianul ce a reușit să divizeze societatea cehă, în special datorită declarațiilor și gesturilor sale controversate. Prin această atitudine directă și declarațiilor fără perdea, a dorit să se portretizeze ca o voce autentică a oamenilor de rând. Astfel, replicile sale atrag mai mulți simpatizanți din regiuni mai sărace ale țării, deoarece atacă în mod direct clasa intelectuală și oferă populației din mediul rural importanța de care aceasta duce lipsă. Se apropie de cetățenii din mediul rural, demonstrându-le astfel că ei contează și că el este unul de ai lor, deși el este foarte departe de acest profil, fiind un intelectual și un foarte bun orator. Astfel, simpatizanții săi sunt alegători cu salarii mai joase, nivel de educație mai scăzut și care locuiesc în mediul rural.

De cealaltă parte, Drahoš are o atitudine serioasă și rezervată și un fel sofisticat de exprimare, țintind astfel publicul intelectual. Nu este o figură atât de carismatică și datorită acestor trăsături simpatizanții săi sunt persoanele care se aseamănă cu el, adică clasa intelectuală și academică, cu un nivel de viață mai ridicat și care locuiesc în mediul urban.

Cum se poziţionează Miloš Zeman şi Jiří Drahoš în raport cu viitorul UE şi relaţia cu Rusia?

Drahoš consideră că politica externă este crucială și că sunt necesare “ancorarea Cehiei în Europa, întărirea parteneriatului cu NATO și îmbunătățirea relațiilor cu spațiul Euro-atlantic”. Critică Rusia pentru implicarea sa în procesul electoral din țările din Europa Centrală și de Est. Dorește să combată curentul eurosceptic din Cehia și să orienteze țara spre vest. Cu toate acestea, nu își dorește apartenența Cehiei la zona euro și susține ca Cehia să își păstreze identitatea.

În contrast cu Drahoš care este vocea democrației și orientării spre vest, Zeman este promotorul îmbunătățirii relațiilor cu Rusia și un vizionar eurosceptic. Criticile sale la adresa Uniunii au început odată cu adoptarea sancțiunilor împotriva Rusiei, în urma anexării peninsulei Crimeea. Zeman a apărat acțiunea Rusiei în conflictul cu Ucraina și s-a opus sancțiunilor, pe care le considera „inutile”. Mai mult, acesta și-a sfătuit omologul ucrainean să negocieze o compensație cu Moscova pentru pierderea peninsulei, comentarii catalogate drept inacceptabile de către autoritățile ucrainene.  S-a poziționat împotriva politicii de migrație a Uniunii, fiind autorul a mai multe declarații islamofobe precum „Islamul este anti-civilizație” sau „migrația musulmană este o invazie organizată a Europei”.

Care este miza alegerilor prezidenţiale din Cehia pentru UE? În ce măsură rezultatul celui de-al doilea scrutin ar trebui să-i îngrijoreze pe liderii europeni?

În primul rând, rezultatul alegerilor este unul îngrijorător pentru UE deoarece arată că valul populist ce cuprinsese Europa nu a fost pe deplin învins. Realegerea lui Zeman înseamnă că Cehia, deja cea mai eurosceptică țară din UE, va întoarce și mai mult spatele Uniunii și se va îndrepta spre un drum anti-liberal, similar Ungariei și Poloniei. Că grupul Vișegrad va fi familia în care Cehia va fi mai integrată.

De-a lungul primului său mandat, nu a ezitat să fie vocea pro-rusă din dezbaterile politicilor europene. Dacă ne uităm la poziția sa asupra conflictului din Ucraina și asupra crizei refugiaților, este clar că derivă de la poziția unitară a Uniunii. Mai mult, comportamentul său arată o îndepărtare și mai mare de la nucleul european, deoarece el a blocat în primul său mandat intrarea Cehiei în zona euro. Demonstrează astfel că Cehia nu va dori o mai mare integrare, o mai mare incluziune în familia europeană, nu va dori să participe la conturarea comună a viitorului Europei. Iar elementul cel mai revelator în acest sens este dat de propunerea lui Zeman ca Cehia să aibă un referendum asupra apartenenței la Uniunea Europeană.

În ce măsură rezultatul alegerilor prezidenţiale este important pentru dezvoltarea, respectiv stabilitatea regimului politic din Cehia?

Rezultatul a stabilizat regimul politic din Cehia, dar nu în sensul în care se aștepta UE.

Pe plan extern, pentru încă 5 ani, Cehia va dori o mai mare integrare în grupul Vișegrad, nu în UE și va continua apropierea de Rusia și China. Zeman își va continua politicile, fiind astfel în contradicție cu UE pe teme de migrație și sancțiuni împotriva Rusiei și va cânta la unison cu țările din zonă precum Ungaria și Polonia, care se abat de la normele europene.

Pe plan intern, votul a arătat că cetățenii sunt foarte îngrijorați de siguranța lor, în ciuda unei perioade de creștere economică rapidă și de creștere salarială. Însă problema nu este siguranța financiară, ci cea de zi cu zi, datorată imigranților. Se vede astfel cum propaganda lui Zeman a avut success, deoarece cehii se tem de faptul că vor fi invadați de refugiați și imigranți musulmani, desi ultimii doi ani au arătat în mod evident că Cehia nu a găzduit refugiați, fiindcă în primul rând aceștia nu aleg țări din Europa centrală și de est, ci merg în țările din vest.