Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Euratom reprezintă o provocare majoră pentru statele membre, cu implicații economice, financiare, sociale și politice complexe asupra întregului acquis comunitar. În acest context, este adusă din nou în discuţie necesitatea facilitării fondurilor europene de către cetăţenii statelor membre ale UE.

Corina Creţu, comisar european pentru Politică Regională, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la perspectivele şi provocările privind reducerea birocrației pentru beneficiarii fondurilor europene, într-un interviu acordat pentru Europunkt, lui Vladimir Adrian Costea.

26166319_1221926384623133_5459744120068891882_n

Vladimir Adrian Costea: Doamnă Comisar Corina Crețu, asistăm la accelerarea proceselor de reformă ale Uniunii Europene în cadrul orizontului post-Brexit. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă Statele Membre în accesarea fondurilor europene?

Corina Crețu: La nivelul Comisiei Europene, suntem dedicați să îmbunătățim în mod constant modul de implementare al politicilor UE, dorind totodată ca rezultatul acestora  să îndeplinească preocupările și așteptările statelor membre și, în mod deosebit, al cetățenilor în cel mai bun mod posibil.  Cu siguranță, o serie de  schimbări în cadrul politicilor UE sunt deja necesare, însă odată cu procesul Brexit, există, în mod firesc, un impuls suplimentar pentru reformă.

Așadar, pentru viitor ne dorim să găsim cele mai bune soluții pentru a compensa deficitul bugetar generat de Brexit și totodată, să ne asigurăm că avem la îndemână instrumentele potrivite, pentru a putea aborda cu succes noile priorităţi.

Rezultatele politicii de coeziune sunt vizibile pretutindeni în spațiul UE, ceea ce, practic, evidențiază rolul esențial al fondurilor europene în reducerea disparităților dintre regiuni. Prin urmare, consider că trebuie să ne asigurăm că politica de coeziune continuă să joace un rol important și în viitor.

Totodată, este necesar să lucrăm împreună cu Statele Membre pentru a aduce Europa mai aproape de cetățenii săi, iar acest lucru este deja realizabil prin facilitarea accesului cetățenilor la fondurile UE. Pe de alta parte, aș sublinia faptul că nu au fost puține situațiile în care, atât autoritățile naționale de implementare, cât și beneficiarii de pe teren, în loc să își poată concentra eforturile asupra obținerii celor mai bune rezultate, aceștia s-au confruntat cu o serie de dificultăți în a se conforma unui set numeros, dar și complex de reguli. Spre exemplu, complexitatea actuală a legislației nu este generată doar de normele UE, ci și de reglementarea excesivă, aşa-numita practică de „gold plating„, atunci când autoritățile naționale adaugă mult mai multe cerințe suplimentare, celor deja existente la nivel european.

Prin urmare, trebuie să reducem în mod semnificativ birocrația și să ne debarasăm de normele inutile. Este necesar să ne asigurăm că fondurile noastre sunt ușor de accesat și totodată eficient gestionate pentru a obține rezultatele dorite într-o manieră simplă, rapidă și eficientă.

Care sunt principalele aşteptări ale cetăţenilor europeni legate de accesarea fondurilor europene?

Dat fiind faptul că cetăţenii europeni se aşteaptă să aibă un acces facil la fondurile UE, consider că este necesar ca aceștia să poată parcurge și înțelege cu ușurință normele și procedurile legate de punerea în aplicare a fondurilor europene în țara lor.

În același timp, cetățenii UE trebuie să aibă garanţia că niciun cent din banii contribuabililor nu este risipit, aceștia dorind astfel să ştie că banii UE sunt gestionaţi corespunzător şi folosiţi totodată pentru investiţii concrete, cum ar fi – poduri, școli, spitale sau orice alt proiect care a beneficiat de finanţarea UE. Cu siguranță, cetățenii vor ca UE să le îmbunătățească în mod concret viaţa, iar această viziune reprezintă exact ceea ce doresc să văd și eu ca cetăţean – și nu doar în calitate de Comisar European.

Privind aşteptările cetăţenilor europeni, care sunt măsurile luate de Comisie pentru a reduce birocraţia, în cazul beneficiarilor fondurilor europene? Ce progrese au fost făcute până acum?

Prioritatea mea – şi aici vorbesc în calitate de Comisar European pentru politica regională – a fost sa realizăm o simplificare administrativă cât mai semnificativă, la nivelul procedurilor de accesare a fondurilor UE.

În anul 2015, am înființat Grupul la nivel înalt, condus de domnul Siim Kallas, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, tocmai pentru a identifica oportunități de eliminare a complexității inutile a normelor din cadrul politicii de coeziune, având în vedere atât evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, la care Grupul a adus o contribuție semnificativă, cât și dezbaterea privind cadrul bugetar pentru perioada de după 2020.

Normele din cadrul diferitelor fonduri și instrumente ale UE ar trebui armonizate în ceea ce privește ajutoarele de stat, achizițiile publice și metodele de rambursare a costurilor, pentru a facilita sinergiile și pentru a permite beneficiarilor să solicite, pentru același proiect, fonduri UE din surse diferite. De exemplu, aplicarea acelorași norme în cadrul politicii de coeziune și în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) ar permite facilitarea accesului la sprijin pentru întreprinderile mici.

Un cadru mult mai simplificat ar trebui să fie accesibil tuturor statelor membre și regiunilor, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de criterii, precum: sisteme fiabile de gestiune și control, un nivel semnificativ de cofinanțare națională, pentru a încuraja realizarea de cheltuieli eficiente; pentru a se putea obține rezultate.

De asemenea, în prezent pregătim propunerile pentru următoarea perioadă de programare, perioadă care va aduce simplificări suplimentare ale procedurilor.

În contextul Brexit și al dezbaterilor privind multiplele scenarii de reformare a UE, în ce măsură procesul de constituire a următorului cadru financiar multianual (CFM) prezintă o miză importantă în alocarea fondurilor europene?

În mod sigur Brexit reprezintă o provocare semnificativă pentru întregul buget al UE, iar acest lucru este valabil pentru toate domeniile, inclusiv pentru Politica de coeziune. Într-adevăr, trebuie să găsim un echilibru între finanţarea politicilor noastre actuale şi în același timp abordarea noilor priorităţi.

Avem nevoie de o politică regională puternică și pe viitor, deoarece coeziunea economică, socială și teritorială este mai mult decât un obiectiv fundamental al tratatelor noastre fondatoare. Aceasta reprezintă practic cea mai clară manifestare a solidarităţii europene.

În consecință, consider că este esențial ca politica de coeziune să continue să fie prezentă în toate regiunile europene și în același timp să dispună de mijloacele necesare pentru a aborda în mod eficient provocările existente și cele emergente.

Care este mesajul pe care UE și Statele Membre trebuie să îl transmită cetățenilor europeni atunci când se referă la cadrul de reglementare pentru accesarea fondurilor europene?

Fondurile europene sunt destinate exclusiv îmbunătățirii vieții tuturor cetățenilor, indiferent din ce regiune europeană provin. În ceea ce mă privește, în calitate de comisar european pentru politică regională, voi face tot ce îmi stă în putere pentru a mă asigura că politica de coeziune va fi una puternică și după 2020, astfel încât fondurile europene să rămână în continuare o sursă de finanțare cu un impact semnificativ în viața cetățenilor din cele 28 de state membre.

 

Editor articol: Andreea Smerea, intern euroPunkt.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu