INTERVIU Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene: „Consensul din jurul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene e un semnal pozitiv de susținere a mandatului“

Începând cu 1 ianuarie 2019, România preia mandatul Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Consiliul UE are rolul de a negocia și adopta legislația UE, alături de Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate de Comisia Europeană. Acesta coordonează politicile țărilor UE și elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând de la orientările Consiliului European.
Totodată, încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații internaționale și adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul European.

Consiliul UE este alcătuit din miniștri ai fiecărui stat membru al UE care sunt răspunzători de domeniul politic supus discuțiilor, fiind abilitați să angajeze guvernele lor în îndeplinirea acțiunilor asupra cărora s-a convenit în cadrul reuniunilor Consiliului. Fiecare stat membru al UE deține președinția prin rotație, pe o perioadă de 6 luni.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, domnul Victor Negrescu, clarifică într-un interviu pentru Europunkt o serie de aspecte ce vizează preluarea mandatului Președinției Consiliului UE de către România.

Domnule ministru, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană coincide cu perioada în care România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Va influența în vreun fel acest lucru agenda Președinției?

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context internațional complex, mandatul nostru urmând a ține cont de procese de anvergură care vor modela în viitor Uniunea Europeană.

Pe perioada Președinției României, se va urmări încheierea reflecției asupra viitorului Uniunii Europene, se va înregistra, așa cum ați spus, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar va demara totodată și procesul de tranziție spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene din mai 2019. Perioada va fi marcată și de negocierea unor dosare strategice de referință ale Uniunii, unul dintre cele mai importante fiind Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Perioada de exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene va fi caracterizată de efortul comun al statelor membre ale Uniunii pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european și de definire a evoluției acestuia pe următorul deceniu. Retragerea Marii Britanii va avea implicații profunde pentru Uniunea Europeană, dar România a fost și este pregătită pentru a gestiona toate scenariile posibile. Am acționat cu deplină responsabilitate față de obligațiile care decurg din statutul de stat membru al Uniunii și în spiritul loialității față de celelalte 26 de ţări care alcătuiesc acest proiect, susținând în totalitate desfășurarea negocierilor cu Marea Britanie pe o singură voce.

România a urmărit trei obiective principale încă de la începutul acestui proces: protejarea intereselor cetățenilor români, salvgardarea prevederilor bugetare europene aferente Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune corespunzătoare actualului Cadru Financiar Multianual, respectiv consolidarea cooperării între Uniunea Europeană și Marea Britanie în domeniul securității și al relațiilor externe.

În acest sens, au fost create o serie de mecanisme interinstituționale prin care am monitorizat permanent mersul negocierilor și am avut un rol activ în dialogul cu Marea Britanie, având consultări constante cu echipa condusă de negociatorul-șef Michel Barnier. Pe plan intern, am realizat încă din luna septembrie 2017, împreună cu partenerii instituționali, un document care prevede axele strategice de acțiune ale Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, supus unui amplu proces de consultare publică, care prevede acțiunea instituțiilor românești în orice circumstanță. Ne-am consultat cu românii din Regatul Unit, am organizat și pe plan național întâlniri la nivel de experți, fiind în permanență pregătiți să informăm și să sprijinim cetățenii și companiile în raport cu autoritățile britanice și cu noile condiții generate de Brexit.

Ca să revin la perioada în care România va exercita Președinția Consiliului Uniunii Europene, vă pot spune că vom urmări alături de partenerii europeni aprobarea acordului de retragere de către Parlamentul European și Consiliul Afaceri Generale (Art. 50). În ceea ce privește etapa ulterioară retragerii Marii Britanii, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va urmări supervizarea implementării acestui acord și a aranjamentelor tranzitorii, precum și desfășurarea în condiții optime a negocierilor referitoare la relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.

Se va găsi printre temele predilecte de pe agenda Președinției chestiunea extinderii Uniunii Europene înspre Balcanii de Vest? Susține România acest demers?

Ca țară membră a Uniunii Europene, aflată în vecinătatea directă a Balcanilor de Vest, România este o susținătoare activă a politicii de extindere și a perspectivei europene a Balcanilor de Vest. Mai mult, putem afirma că politica de extindere rămâne o politică de succes a Uniunii, care contribuie la stabilitatea, democrația, prosperitatea și securitatea continentului european.

Suntem angajați să avansăm dosarul extinderii inclusiv în calitate de viitoare Președinție a Consiliului Uniunii Europene. Misiunea noastră este una firească și vine în continuitatea atenției ce este acordată regiunii Balcanilor de Vest de către mai multe președinții succesive ale Consiliului Uniunii Europene. O astfel de abordare încurajează procesele de reformă în regiune, cu efecte în planul stabilității și securității. Prima parte a anului a cunoscut o dinamică pozitivă din punctul de vedere al reafirmării angajamentului Uniunii Europene privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, dar și a politicii de extindere.

Dorim să avansăm pe acest dosar în baza cadrului convenit pentru acest proces și a documentelor strategice adoptate, acordând în același timp atenție progreselor individuale și meritelor proprii în procesul de integrare europeană. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile partenerilor la aderare, iar în acest context vom acorda o importanță deosebită atât formării, cât, mai ales implicării tinerei generații din regiune. Fără acest demers, nu pot fi realizate transformările profunde din propriile societăți, pentru valorificarea oportunităților reprezentate de parcursul european.

Dar vreau să vă spun că vom vorbi, în calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, și despre importanța Parteneriatului Estic. Pe 7 mai 2019, cu două zile înaintea Summitului de la Sibiu, se vor împlini zece ani de la lansarea acestui cadru special de cooperare cu cele şase state din vecinătatea estică a Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova şi Belarus. În context, țin să reiterez angajamentul României pentru sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și să precizez că ne propunem să folosim oportunitățile disponibile pentru valorificarea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, în concordanță cu nivelul de ambiție al Chișinăului în 2019.

Unde se situează în acest moment România din perspectiva pregătirii personalului din sfera administrativă pentru preluarea Președinției?

Procesul de pregătire al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a cunoscut o accelerare constantă pe toate dimensiunile sale și reprezintă un efort colectiv al tuturor ministerelor. În scopul consolidării capacității administrației publice centrale, în condițiile unor responsabilități sporite în gestionarea dosarelor europene aflate în negociere, precum și în vederea corelării echipelor din cadrul ministerelor şi a instituţiilor subordonate cu anvergura atribuțiilor ce le revin în cadrul acestui mandat, a fost adoptată decizia de suplimentare, cu caracter temporar, a schemelor de personal ale ministerelor și instituțiilor subordonate.

În acest context, au fost formate echipele din ministere responsabile de gestionarea lucrărilor Consiliului, fiind nominalizați 286 de președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru, 286 de coordonatori și responsabili și 783 de experți de dosar. În ultimele luni, fiecare instituție guvernamentală a discutat cu instituțiile europene și statele membre tematicile de interes pe care România intenționează să le promoveze pe perioada mandatului. Cei care vor arăta de ce e în stare România sunt funcţionarii publici care vor participa la toate reuniunile acestea! Sub acest aspect, calitatea resurselor umane va avea un rol esențial în atingerea obiectivelor propuse, așa că am acordat o atenţie sporită pregătirii personalului din administrația publică centrală, la Bucureşti și în Reprezentanţa Permanentă de la Bruxelles. Am realizat și implementat încă de anul trecut un plan de formare a personalului implicat în viitoarea Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, beneficiind de expertiza Institutului European din România, a instituțiilor europene, dar și a specialiștilor care au lucrat pentru Președințiile anterioare. Vă spun foarte sincer, noi ne dorim să profităm de acest moment pentru a ne creşte capacitatea administrativă în domeniul afacerilor europene.

Practic, acel corp de experţi care a dus România în Uniunea Europeană nu se mai regăsește în sistemul public. O parte dintre specialiști s-au îndreptat către instituțiile europene, alții au decis să lucreze în mediul privat, iar o parte dintre ei au ieșit la pensie. Avem nevoie să reclădim acest corp de experți, pentru ca țara noastră să-și consolideze profilul în Uniunea Europeană.

Din datele apărute în spațiul public, 300 de evenimente ale Președinției vor fi organizate în România, iar alte 1.400 peste hotare, cu predilecție la Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg. Din punctul de vedere al infrastructurii, credeți că este oportună desfășurarea acestor evenimente în țara noastră? 

Am spus de foarte multe ori în intervențiile mele publice: această Președinție nu este a unui ministru sau a unui guvern, ci este a României, iar fiecare cetățean trebuie să simtă că este parte a acestui moment important pentru țara noastră. În această logică, prin decizia Consiliului Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, s-a stabilit ca Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern să aibă loc la Sibiu, reuniunile ministeriale informale să aibă loc la București, iar alte evenimente, la nivel de directori generali și experți, să aibă loc în toată țara.

Prin colaborarea foarte bună pe care o avem cu actorii instituționali implicați în gestionarea reuniunilor Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – ministerele de linie, Secretariatul General al Consiliului, autoritățile locale și instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței publice – suntem convinși că organizarea acestor evenimente va fi la cel mai înalt nivel și în cele mai bune condiții. Este vorba despre un efort comun și, sunt sigur că, împreună, vom reuși să demonstrăm capacitatea României de a gestiona această importantă obligație ce îi revine ca stat membru al Uniunii Europene.

În egală măsură, acest exercițiu va conferi României o vizibilitate crescută în plan extern și va constitui un bun prilej de promovare a imaginii țării noastre, ținând cont că sunt așteptați peste 30.000 delegați străini care vor participa la reuniunile incluse în calendarul celor șase luni.

Se poate discuta pe marginea aderării la spațiul Schengen odată cu preluarea Președinției? Poate România să abordeze cu mai mult interes și tact această temă în contextul dat?

Noi respectăm de foarte mulți ani toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, suntem un exemplu la nivel european în materie de securitate și de protecție a frontierelor, iar România dorește să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. Demersurile diplomatice continuă, în perspectiva adoptării unei decizii privind aderarea României la spațiul Schengen, iar statele care sunt încă reticente față de integrarea noastră trebuie să știe că au la fel de mult de câștigat din apartenența noastră la spațiul comun.

Pe de altă parte, odată cu preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, țara noastră va avea obligația de a juca rolul unui mediator imparțial și facilitator de consens în relația cu restul statelor membre și cu instituțiile europene, ceea ce ne obligă să luăm în considerare poziția acestora pe ansamblul dosarelor europene, inclusiv pe cele cu miză majoră pentru România cum este procesul aderării la Schengen. România va avea, însă, pe durata Președinției la Consiliul Uniunii Europene, oportunitatea de a continua acțiunile inițiate de către Președinția Austriei în privința adoptării cadrului legal necesar pentru finalizarea reformei spațiului Schengen și consolidarea acestuia.

Această măsură este considerată primordială de către partenerii europeni în contextul discuțiilor privind aderarea României și Bulgariei. În paralel, România va continua strategia implementării unei părți cât mai semnificative a acquis-ul Schengen, înaintea adoptării deciziei privind aderarea efectivă la Schengen.

Doresc să precizez că în acest domeniu au fost înregistrate recent progrese semnificative, iar începând cu 1 august 2018, autoritățile competente din România aplică integral prevederile acquis-ului Schengen în materia Sistemului de Informații Schengen, ca urmare a adoptării unei decizii a Consiliului în acest sens.

Prin implementarea acestei decizii, România își consolidează poziția de actor cu rol esențial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene și a spațiului Schengen, cu importanță majoră inclusiv în privința finalizării procesului de aderare al țării noastre la Schengen.

Credeți că declarațiile publice ale unor demnitari sau climatul politic efervescent pot afecta în vreun fel agenda Președinției și coerența mandatului?

Suntem o țară profund pro-europeană, iar consolidarea profilului nostru în Uniunea Europeană a rămas una dintre priorităţile centrale ale ţării noastre, indiferent de culoarea politică a guvernelor care s-au succedat. Suntem angajați într-un efort colectiv, interinstituţional, la nivelul întregii administrații, de susținere a intereselor naționale în raport cu partenerii externi. După cum vă spuneam, în domeniul afacerilor europene avem o cooperare foarte bună cu toți actorii instituționali și politici, iar cel mai bun exemplu pe care vi-l pot oferi este spiritul de consens care s-a degajat în jurul proiectului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Documentul privind tematicile de interes ale mandatului a fost rezultatul mai multor runde de consultări cu ministerele și instituțiile publice implicate, dar și cu reprezentanții României din Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor și Parlamentul European, respectiv a dezbaterilor cu partenerii asociativi, sindicali, patronali și din mediul academic. Iar acest document a fost susţinut ulterior de reprezentanții tuturor formațiunilor politice parlamentare cu ocazia prezentării în Parlamentul României.

În acest an s-a desfășurat la Sofia, sub organizarea Președinției Bulgariei la Consiliul Uniunii Europene, European Youth Event, un eveniment dedicat tinerilor. Publicațiile internaționale au titrat că această conferință a fost un eșec, lucru care ne determină să ne întrebăm în ce manieră va aborda România temele ce vizează politicile pentru tineret și educație, odată cu preluarea Președinției. Se află tinerii, politicile îndreptate spre aceștia și educația printre prioritățile agendei din 2019?

Politicile de tineret la nivel european reprezintă, în mod evident, una dintre tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Amplul proces de consultare derulat în vederea creionării agendei mandatului, pe care l-am menționat și anterior, a reliefat mai multe tematici de interes în domeniul tineretului, precum consolidarea instrumentelor europene privind îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare, accesul egal la oportunităţi pentru tineri, creşterea adaptabilităţii tinerilor la provocările pieţei muncii viitorului sau promovarea parteneriatelor între instituțiile publice și mediul asociativ, cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice.

Nu pot să nu reamintesc și faptul că am căutat să creăm în mod constant oportunități prin intermediul cărora tinerii să se poată implica în activitatea structurii pe care vremelnic o coordonez. Vreau să evidențiez rolul pe care organizaţiile de tineret l-au jucat în cadrul procesului de consultare privind tematicile de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, atât prin propunerile formulate, cât și printr-o participare activă și constantă la dezbaterile din cadrul Forumului „EU-RO 2019“, structura pe care am creat-o în acest scop la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, precum și aportul participanţilor la programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“, prin activităţile desfăşurate în cadrul direcțiilor Unității pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Totodată, țin să vă reamintesc că logo-ul oficial al mandatului nostru este opera unui elev de clasa a IX-a, Ioan Nicolae Dobrinescu, care a imaginat o Uniune Europeană în mișcare, sigură pe sine, dinamică, dar și atașată valorilor sale. Vom crea în continuare mijloacele pentru a valorifica resursa de inteligenţă și entuziasmul generațiilor tinere. Vom continua să atragem voluntari, urmând să demarăm totodată un program de internship pentru Președinția României la Consiliul Uniunii Europene.

Considerați că preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România îi va apropia mai mult pe români de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană și întreg mecanismul instituțional al acesteia? Dacă este să ne gândim la rezultatele ulterioare mandatului, putem spera la o mai bună înțelegere colectivă asupra impactului benefic pe care îl are prezența noastră in cadrul Uniunii?

V-am mai spus, obiectivul nostru este ca fiecare român, oriunde s-ar afla, să simtă că este parte a acestui proiect şi că, într-adevăr, acest mandat este despre cetăţeni şi aşteptările lor cu privire la Uniunea Europeană, precum şi despre rolul ţării noastre în cadrul proiectului comunitar.

Eforturile noastre, din momentul în care am preluat mandatul de ministru delegat pentru Afaceri Europene, au avut ca direcție democratizarea și transparentizarea accesului la informaţiile cu caracter european, urmărind cu prioritate creșterea gradului de conștientizare în societatea românească cu privire la importanța afacerilor europene și a rolului României în Uniunea Europeană. S-au scurs mai bine de unsprezece ani de la 1 ianuarie 2007, nu mai suntem un stat recent aderat, și mă bucur că reușim să demonstrăm că avem capacitatea de a genera o contribuție consistentă în cadrul procesului de redefinire a proiectului comunitar.

De altfel, sunt convins că, dacă ne vom achita cu profesionalism de sarcinile pe care le vom avea pe durata celor șase luni în care vom deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, credibilitatea câștigată în rândul partenerilor ne va ajuta în promovarea, la nivel european, a dosarelor prioritare pentru noi.

Află mai multe despre Consiliul Uniunii Europene