Europarlamentare/ Prezenţă record la vot, partidele tradiţionale în cădere, Le Pen îl bate pe Macron

Alegerile care stabilesc componenţa Parlamentului European în legislatura 2019-2024 s-au încheiat duminică după ce s-a înregistrat o prezenţă record la urne în ultimii 20 de ani, conform exit-poll-urilor: 51%. Alegerile consfinţesc degringolada partidelor tradiţionale în marele state europene precum Marea Britanie, Franţa şi Germania. Şocul scrutinului este înfrângerea suferită de LREM, formaţiunea politică a preşedintelui în exerciţiu Emmanuel Macron, cu 22,1%, în faţa partidului dreptei radicale Adunarea Naţională, condus de Marine Le Pen, care a obţinut 23,3%.

În Germania, CDU/CSU, formaţiunea de centru dreapta a cancelarului Angela Merkel, şi-a adjudecat o victorie a la Pyrrhus, cu doar 28,6% din voturi, fiind urmată de Partidul Verzilor, cu 20,9%, şi SPD, într-o cădere drastică până la 15,3%. Extrema dreaptă, reprezentată de AFD, a totalizat 10,8%.

În Franţa, cele două mari partide care au ţinut capul de afiş al alegerilor au fost urmate de Verzi, cu 13,1%, în vreme ce vechile partide de centru dreapta şi centru stânga îşi continuă prăbuşirea: 8,4% pentru Republicani şi 6,6% pentru Partidul Socialist. Partidul radical de stânga Franţa nesupusă a înregistrat un scor slab de doar 6.6%.

În Marea Britanie, partidul Brexit al lui Nigel Farage s-a impus obţinând 24 de mandate, fiind urmat relativ surprinzător de liberal-democraţi (anti-Brexit) cu 15 mandate. Marile partide tradiţionale, privite ca responsabile pentru degringolada cu privire la ieşirea din Uniunea Europeană au obţinut rezultate foarte slabe: Laburiştii 14 mandate, iar Conservatorii doar 10.

Conform primelor estimări privind viitoarea componenţă a Parlamentului European, forţele pro-europene au reuşit să îşi păstreze o majoritate confortabilă, deşi pe alocuri formaţiunile eurosceptice au înregistrat succese remarcabile, ca în Italia, unde partidul dreptei radicale Liga, al vicepremierului Matteo Saalvini, este aşteptat să câştige cu peste 30% din voturi. Mai mult, partide nedeclarate complet eurosceptice, dar critice la adresa construcţiei europene, au câştigat din nou alegerile în centrul şi estul Europei: Fidesz al lui Viktor Orban a obţinut 56% din voturi, iar PiS în Polonia s-a clasat pe primul loc cu 42% din opţiuni.

Remarcabilă este în special scăderea ponderii celor două mari familii politice europene care controlau în mod tradiţional Parlamentul European, Partidul Popular European (173 de mandate) şi Socialiştii şi Democraţii (147 de mandate), explicabilă prin creşterea spectaculoasă a mandatelor obţinute de Verzi (71) şi câştigul moderat al liberalilor, care a cooptat noi formaţiuni de centru în întreaga Europa (102), dar şi prin performanţele mai bune ale euroscepticilor.

Sursa foto: Twitter/European Parliament