Guvernul premierului desemnat Ludovic Orban a trecut luni la votul de învestitură din Parlamentul României cu o majoritate fragilă de 240 de voturi pentru, faţă de 233 necesare. Partidul Naţional Liberal (PNL) din România, aflat în aceeaşi familie politică a popularilor europeni (PPE) ca şi cele două formaţiuni membre ale Blocului ACUM de la Chişinău, ajunge astfel la putere la Bucureşti.

Cu imaginea ştirbită după eşecul înregistrat la alegerile locale recent încheiate în Republica Moldova, Blocul ACUM beneficiază prin reuşita colegilor de la Bucureşti de o consolare şi un ajutor venit la timp pentru depăşirea acestui moment mai puţin prielnic. Cel puţin teoretic, noul guvern PNL va avea o apetenţă mai crescută decât fostul executiv social-democrat pentru sprijinirea politicilor cabinetului condus de Maia Sandu în Republica Moldova. În plus, Siegfried Mureşan, cea mai probabilă propunere pentru funcţia de comisar european din partea guvernului PNL, ar putea acţiona la Bruxelles drept un important şi bine informat sprijinitor al intereselor Republicii Moldova şi al guvernului Sandu. Accederea PNL la putere în România va conduce la creşterea relevanţei sale în interiorul PPE şi, în principiu, liberalii români vor putea stimula astfel creşterea în intensitate a sprijinului pe care cel mai important grup politic european îl acordă Blocului ACUM.

Cu toate acestea, beneficiile la care se pot aştepta guvernul Maia Sandu şi Blocul ACUM sunt limitate, deoarece cabinetul Orban se va confrunta în perioada imediat următoare cu probleme dintre cele mai dificile. Pentru a acţiona eficient, el trebuie să se bazeze pe voturile unor deputaţi şi senatori din nu mai puţin de 5 formaţiuni politice în afară de PNL, ale căror solicitări faţă de noul premier în schimbul sprijinului parlamentar sunt adeseori contradictorii. De asemenea, se profilează sarcini foarte presante şi spinoase, precum realizarea unei rectificări bugetare pe anul în curs şi stabilirea bugetului pentru 2020, care ar trebui să respecte ţinta de deficit de 3%. Nu în ultimul rând, în acest an şi la anul, România va trece prin trei rânduri de alegeri (prezidenţiale, locale şi parlamentare).

Prin urmare, nu doar că noul guvern Orban are un mandat şi o forţă reduse, dar nu este exclus ca deja în luna februarie a anului viitor, ca urmare a evoluţiilor politice de la Bucureşti, chiar el şi PNL să fie dispuşi să înceapă procedurile pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, aşa cum s-a pus problema şi înaintea votului de învestitură din Parlament. Până la a aştepta sprijin de la Bucureşti, Blocul ACUM trebuie să găsească resorturile interne pentru a depăşi insuccesul de etapă de la alegerile locale.


Articol scris în cadrul iniţiativei #LIDFLASH pentru Laboratory of Initiatives for Development.

Sursa foto: Facebook/Guvernul României

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu