Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de reformare a procesului de aderare la UE, în care sunt menționate exclusiv statele din Balcanii de Vest, fără nicio referire la Republica Moldova sau Ucraina, cu scopul declarat ca acesta să fie mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. În fapt, propunerea Comisiei preia cea mai mare parte dintre elementele solicitate anterior, în luna noiembrie, de Franța, care a blocat începuturile procesului de negociere între Uniunea Europeană și Macedonia de Nord și Albania, și le-a condiționat de înăsprirea prealabilă a metodologiei de extindere.

„Extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest este o prioritate de prim rang a Comisiei. Lucrăm pe trei fronturi: În primul rând, astăzi am propus măsuri concrete privind modalitățile de consolidare a procesului de aderare. Consolidăm și îmbunătățim procesul, însă obiectivul rămâne aderarea și obținerea calității de membru cu drepturi depline al UE. În al doilea rând – și în paralel, Comisia își menține cu fermitate recomandările de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania și va furniza în curând o actualizare cu privire la progresele înregistrate de aceste două țări. În al treilea rând, în pregătirea summitului UE-Balcanii de Vest de la Zagreb din luna mai, Comisia va prezenta un plan de dezvoltare economică și a investițiilor pentru regiune”, a declarat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Declarația pare să indice faptul că executivul european intenționează să ofere satisfacție Franței în privința reformării procesului de extindere cu condiția ca Parisul să nu împiedice începerea negocierilor cu cele două state din Balcanii de Vest care îndeplinesc condițiile pentru a trece la acest nou nivel.

Principalele elementele ale documentului de revizuire ale procesului de extindere înaintat de Comisie sub deviza „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” sunt următoarele:

Un proces mai credibil: Procesul de aderare trebuie să se bazeze atât pe încredere, care trebuie să fie reciprocă, cât și pe angajamente clare din partea Uniunii Europene și a Balcanilor de Vest. Ar trebui consolidată credibilitatea prin acordarea unei atenții și mai mari reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice, precum și a economiei țărilor candidate. Atunci când țările partenere îndeplinesc criteriile obiective, statele membre convin să treacă la etapa următoare a procesului, respectând abordarea bazată pe merite.

O orientare politică mai puternică: Natura politică a procesului de aderare impune o orientare politică mai puternică și o implicare la cele mai înalte niveluri. Comisia propune creșterea oportunităților de dialog politic și în materie de politici la nivel înalt prin intermediul organizării periodice de summituri între UE și Balcanii de Vest, precum și prin contacte ministeriale intensificate. Mai mult, statele membre ar trebui să fie implicate în mod mai sistematic în monitorizarea și revizuirea procesului. Toate organismele instituite în temeiul Acordului de stabilizare și de asociere se vor concentra mult mai mult pe aspectele și pe reformele politice cheie, în timp ce conferințele interguvernamentale vor oferi o orientare politică mai puternică în ceea ce privește negocierile.

Un proces mai dinamic: Pentru a imprima un nou dinamism procesului de negociere, Comisia propune gruparea capitolelor de negociere în șase clustere tematice: elemente fundamentale; piața internă; competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii; agenda verde și conectivitatea durabilă; resursele, agricultura și coeziunea; relațiile externe. Negocierile vor fi deschise la nivel de cluster – după îndeplinirea criteriilor de deschidere –, și nu la nivel de capitol individual. Negocierile privind elementele fundamentale vor fi deschise primele și vor fi închise ultimele, iar progresele înregistrate în ceea ce le privește vor determina ritmul global al negocierilor. Intervalul de timp dintre deschiderea unui cluster și închiderea capitolelor în mod individual ar trebui să fie limitat, de preferință la un an, depinzând în totalitate de progresul reformelor.

Un proces mai previzibil: Comisia va oferi mai multă claritate cu privire la ceea ce așteaptă UE de la țările implicate în procesul de aderare în diferitele etape ale procesului. Aceasta va clarifica, de asemenea, care vor fi consecințele pozitive ale obținerii de progrese în materie de reforme și, totodată, care vor fi consecințele negative atunci când nu se vor înregistra progrese.

Pentru a încuraja reformele care necesită eforturi, Comisia va defini mai riguros condițiile stabilite pentru evaluarea progresului candidaților și va oferi stimulente clare și concrete de interes direct pentru cetățeni. Stimulentele ar putea include integrarea accelerată și integrarea progresivă („phasing-in”) în politici distincte ale UE, pe piața UE și în programele UE – asigurându-se condiții echitabile, precum și creșterea finanțării și a investițiilor. Cu cât candidații avansează pe calea reformelor interne, cu atât mai temeinic vor avansa în procesul de aderare. În același timp, Comisia propune măsuri mai ferme de sancționare în mod proporțional a oricărei stagnări sau a oricărui regres considerabil ori prelungit pe calea punerii în aplicare a reformelor și a îndeplinirii criteriilor procesului de aderare. Negocierile ar putea fi suspendate în anumite domenii sau, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate complet, iar capitolele deja închise ar putea fi redeschise. Ar putea fi întrerupt sau retras accesul la beneficiile care decurg dintr-o integrare mai strânsă, cum ar fi accesul la programele UE, iar domeniul de aplicare și intensitatea finanțării UE ar putea fi adaptate în sensul reducerii acestora.

Practic, sunt încorporate complet principiile solicitate de Franța în luna noiembrie: 1. Negocieri pe blocuri succesive de probleme, ceea ce înseamnă că nu va mai exista deschiderea concomitentă a celor 35 de capitole de negociere, ci fiecare stat candidat va trebui să închidă mai întâi câte un bloc de capitole pentru a trece mai apoi la următorul (începând cu justiţia şi statul de drept, urmând cu educaţia şi cercetarea şi sfârşind în cele din urmă cu politica externă şi alte chestiuni bugetare şi tehnice); 2. Condiţii strice şi riguroase de evaluare a progresului; 3. Beneficii tangibile, ceea ce presupune că la fiecare bloc de negociere încheiat, statul candidat va primi tot mai multe fonduri şi va fi implicat în funcţionarea unui număr tot mai ridicat de instituţii şi programe europene; 4. Reversibilitate, principiu care se traduce în posibilitatea UE de a adopta măsuri împotriva statului candidat, dacă acesta deraiază de la parcursul stabilit, începând cu tăierea beneficiilor şi retrogradarea la un bloc anterior de capitole de negociere şi sfârşind cu suspendarea procesului de aderare.

 

 

Tags: , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu