Trimorie pentru statele baltice: ce analizăm, încotro mergem?

Toate formatele regionale bazate pe interese comune și cooperare au o valoare suplimentară, deoarece permit sistematizarea acestei cooperări și contribuie la relații cu alte state sau grupuri de state în forma unei alianțe permanente.

De la înființare, Inițiativa celor Trei Mări a definit combinația dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică ca fiind bazată pe proiecte de infrastructură destul de ambițioase. În special, dintre cele 150 de astfel de proiecte potențiale, principalele sunt cele legate de dezvoltarea infrastructurii energetice. Tema dominantă a primelor summit-uri trimestriale a fost necesitatea dezvoltării unei infrastructuri interconectate de-a lungul axei Nord-Sud, unde absența acestor rețele afectează în mod clar energia, economia și politica de securitate. S-a vorbit despre construirea de terminale de gaze lichefiate în statele baltice, Polonia și Croația și consolidarea tehnologiei digitale.

Acesta este ultimul domeniu care a interesat cel mai mult statele baltice în ultimii ani, care de la fondarea inițiativei nu au crezut prea mult în posibilitatea implementării ideilor discutate.

Pentru statele baltice, este importantă crearea unei „rețele de gaze” regionale, care va reduce dependența UE de Rusia în domeniul gazului.

În plus, în timpul Summit-ului celor Trei mări de la Varșovia din 2017, președintele Trump a demonstrat sprijinul activ al Americii pentru această inițiativă regională.

Ceea ce unește aceste țări în dimensiunea politică și economică a celor trei mări este presiunea politicii agresive a Federației Ruse. După anexarea Crimeii și a agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, țări precum Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și România au simțit o nevoie tot mai mare de a-și consolida parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Inițiativa Trimorie are drept scop consolidarea cooperării pe piața unică a UE. Statele membre și-au stabilit obiectivul diversificării, mai ales în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze pentru îmbunătățirea securității energetice în regiune. Acest proces este direct legat de acțiunea diplomatică a SUA pe piața globală a gazelor naturale lichefiate. În acest context, Inițiativa celor trei mări ar trebui să asigure prezența SUA în Europa Centrală și de Est, conform declarațiilor președintelui Trump la Summitul de la Varșovia din 2017.

Reuniunea de la București din 2018 a fost un pas impecabil în construirea unei arhitecturi de echilibru între SUA și UE, rezolvând anumite rezerve și îngrijorări cu privire la posibilitatea divizării Europei printr-o inițiativă susținută în mod activ de Statele Unite. Acest lucru este afirmat în documentul final al summitului, care afirmă „întărirea unității Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice”. Există, de asemenea, teze despre „consolidarea conectivității regionale”, despre „unitatea UE” – și, în același timp, despre „prezența economică a Statelor Unite în regiunea celor trei Mări”.

Inițiativa celor trei mări a devenit în ultimii ani unul dintre punctele focale ale politicii externe a statelor baltice. Al cincilea Summit și cel de-al treilea Forum de afaceri trimestrial vor avea loc în perioada 19-20 octombrie 2020 la Tallinn. Iar Estonia este un exemplu de stat care și-a schimbat formatul de participare de la „interes simplu” la „jucător activ”.

În plus, după ce Guvernul SUA, precum și unii membri ai Congresului, au arătat un sprijin puternic pentru inițiativă, Estonia a oferit 20 milioane euro Fondului de investiții Trimorie. În octombrie 2019, a fost prezentată o rezoluție a Camerei Reprezentanților, „exprimând sprijinul pentru Inițiativa Celor Trei Mări în eforturile sale de a crește independența energetică și conexiunea infrastructurii, consolidând astfel securitatea națională a Statelor Unite și a Europei”. În februarie 2020, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a anunțat angajamentul SUA de a finanța țările din cadrul inițiativei celor Trei Mări până la un miliard de dolari pentru a promova securitatea energetică și creșterea economică.

Ce a determinat interesul Statelor Unite pentru această inițiativă regională? Dacă în primii ani ai Inițiativei celor trei mări s-a pus problema implicării Chinei în acest format (care a furnizat finanțare pentru această inițiativă din inițiativa globală „O centură, un drum”), atunci în 2017-2018 situația s-a schimbat cu 180 de grade. Beijingul nu este menționat, dar „promo-ul” Statelor Unite sună mai tare. Desigur, agravarea relațiilor dintre americani și chinezi a afectat capacitatea statelor din regiune de a coopera activ cu China pe această cale.

Pentru statele baltice, proiectele de infrastructură energetică și digitală sunt cele mai relevante și, prin urmare, tema centrală a viitorului Summit este infrastructura digitală, alfabetizarea și tehnologia.

Estonia, împreună cu Polonia și România, s-a alăturat deja Fondului de investiții al Inițiativei celor trei mări, înființat pentru a finanța proiecte ambițioase de infrastructură în sectoarele energetic, de transport și digital din Europa Centrală și de Est.

Din punctul de vedere al regiunii baltice de nord, se pune problema participării țărilor nordice, întrucât economiile statelor baltice sunt strâns legate de economiile nordice. Cu toate acestea, există o lipsă de cunoștințe și de interes pentru Inițiativa celor trei mări în capitalele scandinave și în prezent este dificil de evaluat dacă acest lucru trebuie schimbat sau nu.

Inițiativa Trimorie este, de asemenea, un mod convenabil de a diversifica relațiile bilaterale baltice cu Statele Unite. Ca orice alte țări, statele baltice caută modalități de a crește investițiile străine. În această privință apare întrebarea principală: cum va fi comparată participarea statelor baltice la Trimorie cu participarea lor la inițiativa 17+1, unde China este la butoane?

Interesul crescut al acestor țări față de China se explică prin necesitatea extinderii exporturilor în a doua economie mondială, precum și necesitatea de a atrage capitalul chinez și de a extinde infrastructura de transport.

Se va reaminti că în timpul pandemiei, China și-a demonstrat solidaritatea și cooperarea cu majoritatea statelor membre ale UE. Decizia de a ajuta lumea să contracareze răspândirea coronavirusului a fost un exercițiu geopolitic pentru China. În relațiile cu actorii globali, China încearcă să-și demonstreze responsabilitatea globală, care este una dintre semnele distinctive ale unei țări care pretinde la hegemonia mondială. De asemenea, este de remarcat faptul că China își folosește asistența ca o demonstrație de recompensă pentru angajamentul statelor individuale față de inițiativele chineze „O centură, un drum” și „17 + 1”. În plus, China încearcă să ajusteze narațiunea despre sine și să prezinte China nu ca o țară de origine COVID-19, ci ca un concurent pentru conducerea globală, care nu numai că a depășit criza la nivel național, dar contribuie (uneori fără mari succese) la depășirea ei la nivel global.

Prin urmare, astfel de exemple, în special, în care Estonia a comandat protecție antivirus și echipamente medicale de la o companie chineză în valoare de peste 10 milioane de euro, au cauzat comentarii destul de contradictorii din partea estonienilor.

O altă problemă este rolul Uniunii Europene și al Comisiei Europene în Inițiativa celor trei mări. Estonia consideră că Comisia Europeană ar trebui să fie un participant activ și, prin urmare, speră să îl vadă pe președintele Comisiei Europene la summit.

În plus față de președinții tuturor celor 12 state membre ale Inițiativei, Kristalina Georgieva de la FMI, secretarul american pentru energie Dan Bruyet și președintele german Frank-Walter Steinmeier și-au confirmat participarea la Summit-ul eston.

Rămâne de văzut ce rol vor juca Germania și UE și cum se vor lega de ele statele baltice privind inițiativa. Acest lucru este deosebit de interesant în contextul poziției Germaniei și al declarațiilor recente cu privire la soarta Nord Stream-2.

În cele din urmă, Trimorie este un test important pentru diplomația SUA. Capacitatea Statelor Unite de a uni țările și de a le obliga să coopereze nu are încă egal pe scena mondială. Într-o declarație, Statele Unite au insistat chiar ca Inițiativa celor trei mări să respecte principiile Blue Dot Network pentru a evalua și a certifica proiectele de dezvoltare a infrastructurii pentru transparență financiară, durabilitate a mediului și dezvoltare economică.

Dacă analizăm relațiile dintre Kiev și Inițiativa celor trei mări, acestea nu au strategie și pragmatism.

Când primul summit al inițiativei a fost organizat în Croația, Kievul a ignorat invitația. Ucraina nu a mai fost invitată la summitul de la Varșovia din 2017, deși pe fondul vizitei lui Trump la Varșovia, a existat un interes considerabil din partea ucraineană. Apoi, Kievului i s-a spus că summit-ul a fost doar pentru membrii UE.

După aceea, a continuat pe tot parcursul anului un dialog cu privire la posibilul format al participării ucrainene la summitul de la București. Și, deși nu a fost posibil să se obțină nici măcar statutul de observator pentru Ucraina, compromisul a fost invitația Ucrainei de a vizita doar Forumul de afaceri, la care nu a venit nimeni din Kiev.

În august 2019, în timpul vizitei președintelui Zelenski în Polonia, el a declarat în mod neașteptat că Ucraina era interesată să devină un participant activ la diverse proiecte regionale, inclusiv la Inițiativa celor trei mări. De asemenea, s-a remarcat faptul că Ucraina cooperează deja la construcția autostrăzii transeuropene Via Carpatia și discută despre un proiect ambițios pentru Ucraina E-40. Ucraina a prezentat aceeași teză în Estonia în noiembrie 2019 în timpul vizitei președintelui Ucrainei în această țară.

Să vedem cum va avea loc realizarea acestor intenții…

Așadar, Inițiativa celor trei mări este încă la început, cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Este ușor să identificăm deficiențele practice și să criticăm inițiativa, dar aceasta vine într-un moment în care cooperarea regională nu se confruntă cu cele mai bune momente în timpul unei pandemii.

Prin urmare, dacă Trimorie va reuși să implementeze cel puțin câteva proiecte, va un succes semnificativ care nu trebuie ignorat. Ucraina ar trebui să privească mai pragmatic în direcția acestei inițiative promițătoare.

Discurs rostit în cadrul mesei rotunde internaționale „Trimorie / Spațiul celor trei mări și crimele imperiului: de la pământuri sângeroase la spațiul de securitate”, desfășurat la Kiev în data de 7 septembrie a.c., în regim de videoconferință, și publicat inițial pe Bucpress.