Între geopolitică și pandemie: Regiunea Baltică – Marea Neagră în era crizei globale. Concluziile anului 2020

Anul 2020 s-a sfârșit. A fost cu siguranță  un an dificil – probabil cel mai greu din ultimele decenii. Nu este de mirare faptul că revista americană „Time” a numit 2020, în special pandemia de coronavirus, cel mai rău din istoria modernă. Cu toate acestea, în ciuda COVID-19 și, ca urmare, și a recesiunii economice, 2020 a fost plin de evenimente pentru regiunea Baltică-Marea Neagră, care ar putea avea consecințe importante pentru țările din zonă.

Trebuie remarcat faptul că spațiul dintre Marea Baltică și Marea Neagră a fost întotdeauna la intersecția intereselor geopolitice ale actorilor majori. El a fost adesea ca un fel de bastion între vest și est. Și destul de des, popoarele din zonă au devenit victime ale jucătorilor din jur.

Consecințele sunt bine cunoscute de toți: pierderi uriașe de vieți omenești, declinul tradițiilor statului, împărțirea în sfere de influență etc. Nu este de mirare că scriitorul american Timothy Snyder s-a referit la această parte a continentului european ca fiind „pământurile sângeroase”. Și este greu să nu fii de acord cu el.

Din păcate, în timp, situația nu s-a schimbat. Mai mult, concurența geopolitică pentru influență în Mediterana a început să crească.

O mențiune specială ar trebui făcută asupra spațiului post-sovietic, care este probabil cel mai vulnerabil. La urma urmei, faptul prăbușirii URSS, „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”, nu-i dădea pace lui Vladimir Putin acum câțiva ani.

Consecințele politicii revizioniste a Kremlinului sunt bine cunoscute de toți: atacul asupra Georgiei, agresiunea împotriva Ucrainei, șantajul energetic permanent, alimentarea diferitelor crize etc. Părea că ideologia neoimperială și acțiunile hibride ale Moscovei vor da mai devreme sau mai târziu roade.

Cu toate acestea, 2020 și-a făcut ajustările la agenda geopolitică a regiunii Baltică – Marea Neagră. Evenimente precum aderarea Ucrainei la Programul de capacități sporite al NATO, mișcările din Belarus, cel de-al doilea război din Karabah și alegerile prezidențiale dezamăgitoare pentru Kremlin în Republica Moldova (și toate în pandemie) au pus sub semnul întrebării implementarea planurilor expansioniste ale Rusiei.

Mai mult, victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din SUA este cu atât mai puțin un semnal bun pentru guvernul rus. Nu este un secret faptul că politicile de multe ori iresponsabile ale lui Donald Trump și criza care a apărut au fost pe placul Kremlinului, dându-i undă verde pentru a desfășura aventuri neoimperiale.

Trebuie de remarcat o altă caracteristică a anului 2020 – o varietate de aniversări, care într-o oarecare măsură a jucat un rol pozitiv pentru țările din zonă.

Nu este un secret faptul că cele mai favorabile pentru popoarele vecine au fost evenimentele care le-au unit. Mai ales pentru a atinge un scop. Un exemplu izbitor îl reprezintă evenimentele din 1920, când ucrainenii, polonezii și alte națiuni au încheiat acorduri de recunoaștere a independenței reciproce, în timp ce și-au unit forțele pentru a lupta împotriva unui inamic comun.

De fapt, sărbătorirea centenarului evenimentelor turbulente ne-a reamintit cât de multe se pot obține atunci când progresele unificării înlocuiesc luptele, conflictele și războaiele fratricide. Este simbolic faptul că în anul victoriei comune, miniștrii de externe ai Ucrainei, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind înființarea unei platforme tripartite pentru cooperare politică, economică, culturală și socială – „Triunghiul Lublin”.

Printre cele mai importante părți ale declarației se numără angajamentul de a nu recunoaște niciodată ocupația rusă a Crimeei și Sevastopolului ucrainean, de a promova cooperarea militară între cele trei țări și cu NATO și de a utiliza formatul pentru a coordona răspunsurile la provocările de securitate.

Documentul subliniază importanța strategică a intensificării cooperării dintre Uniunea Europeană, NATO și țările Parteneriatului estic și notează importanța unei cooperări eficiente în cadrul Inițiativei celor trei mări. Declarația privind înființarea Triunghiului Lublin conține, de asemenea, angajamentul de a oferi sprijin reciproc în lupta împotriva pandemiei coronavirusului, care este acum extrem de importantă.

Majoritatea țărilor din zonă fac parte din așa-numitul format „Inițiativa celor Trei Mări”, a cărei a cincea aniversare a fost sărbătorită în 2020.

Inițiativa Trimorie este o platformă politică flexibilă care cuprinde 12 state membre ale UE între Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră (Austria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația, Republica Cehă). Asociația își propune să promoveze cooperarea dintre statele membre și partenerii lor, creșterea economică și securitatea energetică, precum și să consolideze coeziunea și unitatea în Europa.

Subiectul dezvoltării economice este esențial în programul Trimorie. În fiecare an programul devine mai practic. Astfel, în septembrie 2018, la cel de-al treilea summit de la București, șase țări au semnat un memorandum privind înființarea unui fond comun de investiții pentru implementarea proiectelor cheie în regiune.

Primii investitori au fost Polonia și România, care au fost de acord să aloce 520 de milioane de euro pentru inițiativă. Anul acesta, acestor țări li s-au alăturat Letonia și Estonia, care s-au oferit să contribuie cu 20 de milioane de euro la fondul de investiții. Astfel, dimensiunea totală a fondului ar trebui să fie de 560 milioane de euro.

Summitul de la Tallinn, care a avut loc în perioada 19-20 octombrie 2020, este o alt pas pe calea de realizare a investițiilor. Polonia, ca cea mai mare țară a inițiativei, a anunțat alocarea de fonduri suplimentare pentru finanțarea proiectelor din regiune. Astfel, consiliul de administrație al Băncii Economiei Naționale (BGK) a decis să crească cota poloneză la 250 de milioane de euro.

Pentru ce vor fi cheltuite aceste fonduri? Trei sectoare sunt cruciale pentru dezvoltarea celor trei țări: infrastructura de transport durabilă (căile ferate, căile navigabile interioare, porturile, autostrăzile), infrastructura energetică și infrastructura digitală. Fondurile de investiții vor fi una dintre sursele de finanțare a acestora, alături de fondurile UE și investitorii privați.

În total, necesitățile de investiții estimate ale țărilor din regiune sunt de aproximativ 540 miliarde de euro. Mai mult de jumătate din această sumă este alocată proiectelor de infrastructură, inclusiv Via Carpatia și Via Baltica. Potrivit președintelui polonez Andrzej Duda, pandemia de coronavirus arată o cerere tot mai mare de soluții digitale. Aceasta înseamnă că, în următorii ani, țările vor fi nevoite să schimbe vectorul investiției și să direcționeze mai multe fonduri către digitalizare.

Unul dintre subiectele summitului de la Tallinn a fost dezvoltarea în continuare a Inițiativei celor trei mări. În acest context, șefii de stat au ridicat în repetate rânduri problema posibilei participări la organizație și o cooperare mai strânsă cu alte țări, inclusiv Ucraina, R. Moldova și țările din Balcanii de Vest.

Următorul summit va avea loc la Sofia. Având în vedere situația amenințătoare din Marea Neagră, datorită eforturilor Rusiei de a-l transforma într-un lac interior, securitatea în Marea Neagră ar trebui să devină unul dintre subiectele cheie ale întâlnirii.

Este un fapt bun că, la sfârșitul anului 2020, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție „Problema militarizării Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol (Ucraina), precum și a unor părți ale Mării Negre și Azov”. La urma urmei, acest lucru indică faptul că problemele din Crimeea și Marea Neagră rămân în centrul atenției comunității internaționale.

Considerând regiunea Europei Centrale și de Est ca un partener de afaceri și geopolitic, Statele Unite au devenit interesate de Inițiativa Trimorie, care întărește semnificativ subiectivitatea regiunii și slăbește influența Rusiei și Chinei, care preferă să o vadă ca sfera lor de influență. De aceea, președintele american Trump a participat la Summitul celor trei mări de la Varșovia. Și, potrivit unor membri ai echipei lui Biden, noul lider ales al Americii va acorda prioritate și „Inițiativei celor trei mări”.

Astfel, se poate afirma că, deși 2020 s-a dovedit a fi dificil atât pentru lume, cât și pentru regiunea Baltică – Marea Negră, a devenit, de asemenea, destul de bogat în diverse evenimente, ale căror consecințe vor fi pozitive pentru unii actori, pentru alții – negativ. Dar cât de exact se va dezvolta situația – timpul ne va arăta. Cu toate acestea, având în vedere imprevizibilitatea proceselor geopolitice moderne și natura prelungită a crizei pandemice, putem presupune că umanitatea în general și popoarele din regiune în special ar trebui să se aștepte la noi surprize.

Alocuțiune susținută la Masa rotundă internațională “Intermarium – 2020: realizări, provocări, perspective”, Kiev, Ucraina, format online, 9 decembrie 2020. Articol apărut pe BucPress.