„Inițiativa celor Trei Mări”: de la inițiativa „visătorilor” la uniunea tehnico-securitară?

Zona de cooperare economică, politică și de infrastructură dintre Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră, numită „Inițiativa celor Trei Mări”, a sărbătorit în 2020 primii „cinci ani”. Inițiativa a inclus Austria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația și Republica Cehă, reunind o serie de țări care doresc să consolideze interacțiunea și cooperarea pe linia Nord-Sud, căreia îi lipsea sinergii.  Când și cum s-a dezvoltat aceasta, vom încerca să înțelegem mai departe…

„Coșul de investiții” în acțiune sau despre summitul „Trei Mări” de la Tallinn în 2020

Încă de la început, țările participante au depus eforturi considerabile pentru a instituționaliza cu succes această inițiativă și pentru a construi numărul de parteneri. Printre primii pași cheie, „Trimorie” a primit propriul fond de investiții, secretariatul, o serie de camere de comerț și a obținut sprijinul a 12 state membre și a doi parteneri majori – Statele Unite și Germania. Dintre aceste țări, doar 9 susțin fondul de investiții al inițiativei. Cei mai mari „investitori” au fost Polonia, România, Estonia, Letonia, Slovenia și Ungaria. În plus, Bulgaria a adăugat 20 de milioane de euro la acest „coș” ca țară care va găzdui summit-ul în 2021.

De la înființare, Inițiativa „Trei Mări” a identificat destul de ambițios combinația dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică cu proiectele de infrastructură. Dintre cele 150 de proiecte potențiale, principalele sunt cele legate de dezvoltarea infrastructurii energetice. Tema dominantă a primelor summit-uri trimestriale a fost necesitatea dezvoltării unei infrastructuri interconectate de-a lungul axei Nord-Sud, unde absența acestor rețele afectează în mod clar energia, economia și politica de securitate. Acestea includ construirea de terminale de gaze lichefiate în statele baltice, Polonia și Croația și consolidarea tehnologiilor digitale.

Acesta este ultimul domeniu care a interesat cel mai mult statele baltice în ultimii ani, care de la fondarea inițiativei nu au crezut cu adevărat în posibilitatea implementării. Pentru statele baltice, aceasta va crea o „rețea de gaze” regională și va reduce dependența UE de Rusia în sectorul gazului.

Din punctul de vedere al Washingtonului, inițiativa arată atractiv din mai multe motive. Aceasta include consolidarea rolului proiectelor de infrastructură energetică în Europa Centrală și de Est, contribuind la promovarea cu succes a intereselor energetice ale companiilor americane. În plus, Statele Unite percep „Trimorie” ca un fel de punct de control al influenței „centurii” chineze (17 + 1).

Drept urmare, Fondul de Investiții „Trei Mări” a primit deja cei 1,2 miliarde de euro promiși de Mike Pompeo în februarie 2020. Și în decembrie a acelui an, a adăugat încă 300 de milioane de dolari de la International Development Finance Corporation (DFC).

„Astăzi, consiliul DFC a aprobat o investiție de 2,1 miliarde de dolari pentru a dezvolta și sprijini proiecte care vor consolida securitatea energetică în Europa de Est, securizarea rețelelor de comunicații în Africa și lupta globală împotriva Covid-19”, a scris șeful DFC Adam Beler pe Twitter. El a adăugat: „Din această sumă, 300 de milioane de dolari vor fi trimise către Fondul Inițiativei Celor Trei Mări”.

Fondurile de pensii din Canada, Coreea de Sud și Japonia ar putea deveni potențiali investitori în Fondul „Trei Mări” în viitorul apropiat. Acest lucru va spori considerabil rolul politic și capacitatea economică a inițiativei. În plus, se așteaptă sprijin pentru finanțarea proiectelor comune cu participarea Băncii Europene de Investiții (BEI), a Băncii Mondiale, precum și a investitorilor privați.

În consecință, Fondul va putea strânge între 3 și 5 miliarde de euro în „coș” în viitorul apropiat. Este mult? Cu siguranță nu, mai ales pentru implementarea la scară largă a tuturor proiectelor de infrastructură. Dar acest lucru acordă o pondere politică mai mare a proiectului pe termen scurt.

În primul rând, a fost posibil să se realizeze o durabilitate parțială și o sinergie a acțiunilor. Într-un moment în care costul proiectelor internaționale scădea, era important să păstrăm intact „coșul de investiții” și să creștem câștigurile și responsabilitatea pentru implementarea proiectului.

În urma pandemiei COVID-19, o mare parte din planurile țărilor participante la Inițiative celor Trei Mări s-au schimbat în timp. Țara care a găzduit summitul în 2020,  Estonia, chiar a amânat-o cu șase luni. Acest lucru, pe de o parte, le-a oferit tuturor timp să decidă asupra propriei agende pentru participarea ulterioară la Inițiativa celor trei mări. Pe de altă parte, Estonia a oferit mai mult timp pentru pregătire. Summitul, care a reunit participanți atât online, cât și offline, a adunat o mulțime de idei pentru a continua și relua activitățile în 2021. Doar președinții Bulgariei și Poloniei au putut vizita personal Tallinnul. Toți ceilalți participanți au rămas „de cealaltă parte” a ecranului.

Accentul pus pe transformarea digitală și interacțiunea „inteligentă” a fost laitmotivul din acest an în timpul votului Estoniei în cadrul Inițiativei. O astfel de interacțiune asigură o mai mare concentrare a implicării afacerilor în proiecte de transport și energie. Nu este surprinzător că cei mai mari giganți tehnologici Microsoft și Google au profitat de ocazie în cadrul forumului anual „Trei Mări” din octombrie pentru a-și declara interesele și au investit deja încă 1 miliard de dolari.

La ce să ne așteptăm în 2021?

„În ceea ce privește planificarea anul 2021 va fi la fel de imprevizibil ca 2020, care s-a dovedit a fi complet neobișnuit. Toată lumea avea planuri, majoritatea nu au fost implementate. Diferența în 2021 este că aproape nimeni nu are un plan, deoarece situația este foarte imprevizibilă”, a declarat șeful cabinetului președintelui Republicii Polone Krzysztof Szczerski, răspunzând la întrebări despre planurile lui Andrzej Duda pentru afaceri externe în 2021.

Este clar că în 2021 provocările vor rămâne. Din păcate, pandemia nu va dispărea, la fel – și adversarii geopolitici „naturali” ai regiunii dintre mări. Mai mult, în Statele Unite – poate cel mai înflăcărat susținător al Inițiativei în afara UE – din 20 ianuarie 2021, liderul se va schimba. Toate acestea trebuie luate în considerare.

Deși membrii echipei lui Joseph Biden spun că noul ales președinte american, la fel ca predecesorul său Donald Trump, va acorda prioritate inițiativei „Trei Mări”, este important ca uniunea să aibă membrii săi „nucleari” (la propriu și la figurat). Și astfel de membri există”.

Nu ar fi o exagerare să spunem că Polonia rămâne una dintre principalele locomotive din zonă. Nu este de mirare că la Summit-ul de la Varșovia din 2017 a participat președintele Trump, în perioada căruia Washingtonul a construit o relație cu adevărat aliată cu Varșovia, iar „Inițiativa celor trei mări” a căpătat un sens calitativ nou.

Interesul Poloniei pentru dezvoltarea ulterioară a inițiativei este destul de firesc. La urma urmei, câștigarea pârghiei de conducere în regiune poate fi o garanție a securității și protecției Poloniei și a spațiului în general. Și Statele Unite, dându-și seama de acest lucru, contribuie la asta în toate modurile.

Prioritățile regionale în 2021 probabil vor rămâne. Potrivit ministrului Szczerski, Polonia va dezvolta „Inițiativa celor trei mări”.

Este clar că nicio securitate nu este completă fără independența energetică. Prin urmare, acordurile dintre părțile poloneze și americane privind infrastructura energetică strategică vor continua să fie în tendință.

Astfel, în timpul summitului de la Tallinn, a fost semnat un acord privind cooperarea în domeniul dezvoltării energiei nucleare. Și deja în decembrie, reprezentantul guvernului polonez pentru infrastructura energetică strategică Piotr Naimski s-a întâlnit cu Eximbank-ul american în timpul pregătirii modelului financiar pentru construirea „atomului” în Polonia cu participarea americanilor.

Astfel, Statele Unite ar trebui să prezinte Poloniei în 2021 o propunere de cooperare tehnologică în construcția centralelor nucleare poloneze. Polonezii trebuie să ia în considerare propunerea lor. Dar de la început, ei semnalează că Statele Unite sunt cel mai bun partener în ceea ce privește politica externă și de securitate.

În paralel, se ajung la acorduri similare între reprezentanții Statelor Unite și ai României. Acțiunile românilor amintesc de eforturile guvernului polonez de a spori prezența americanilor în sectoarele de apărare, infrastructură și energie ale Poloniei.

Trebuie remarcat faptul că Eximbank i-a mulțumit lui Naimsky pentru „o întâlnire productivă privind cooperarea dintre Polonia și Statele Unite în domeniul energiei, energiei nucleare și infrastructurii precum și pentru că s-a străduit să obțină independența energetică și dezvoltarea economică”.

*****

Drept urmare, spunem că Inițiativa Trimorie este încă în curs de „reînnoire”, unde există mai multe întrebări decât răspunsuri. Este posibil ca la Summitul de la Sofia din 2021, să se facă următorii pași pentru a consolida suveranitatea și securitatea regiunii. Și, desigur, vom vedea că ceea ce este planificat poate fi realizat în perioade de incertitudine cauzate de pandemia COVID-19.

Autori:

Victoria VDOVICENKO

Conf. univ. dr. la Departamentul Relații Internaționale și Drept Internațional al Universității „Boris Grincenko” (Kiev, Ucraina)

Stanislav JELIHOVSKI

Doctor în științe politice, specialist principal al Academiei Diplomatice din Ucraina „Gennady Udovenko”, Ministerul Afacerilor Externe

Alocuțiune susținută la Masa rotundă internațională “Intermarium – 2020: realizări, provocări, perspective”, Kiev, Ucraina, format online, 9 decembrie 2020. Articol apărut pe BucPress.