Interviu/ Conf. dr. ing. Florin Nemțanu, despre sistemele de transport inteligente: „Trebuie să administrăm infrastructura astfel încât utilizatorul să simtă un sistem de transport european”
„Faptul că putem veni cu componenta noastră în rețeaua europeană de transport e o chestie magică. Putem câstiga foarte multă experiență în Europa și, în același timp, putem veni cu specificul nostru, punând amprenta pe serviciul European de transport rutier. Drumul acesta ține de noi”, a explicat Florin Nemțanu, conferențiar universitar și prodecan al Facultății de Transporturi din cadrul Universității Politehnice din București, în cadrul unui interviu acordat lui Alexandru Filimon despre sistemele inteligente de transport din România în contextul lor european.
Alexandru Filimon: Cum se îmbină meseria de pedagog cu cea de inginer?
Florin Nemțanu: Se îmbină perfect! Ceea ce fac în partea de inginerie mă ajută fantastic în partea educațională. Tot ce fac în smart mobility și sisteme inteligente pentru transporturi pe piață aplic în cursurile mele, în laboratoarele mele, în proiecte în general.
Să fim doar teoreticieni nu e bine, plus că nu e bine pentru formarea inginerilor.
Inginerii trebuie să fie mai îndemânatici, să aibă habar în momentul în care ating o șurubelniță, să știe că e o șurubelniță. Am câteva laboratoare în care îi pun să facă efectiv practică; să lipească componente, să facă un cablaj, să înțeleagă ce e de fapt sistemul pe care și-l imaginează. Fiindcă, de la partea de abstractizare, până la lucrurile reale de pe stradă, e un drum lung și complex.
A.F.: Ce reprezintă sistemul ITS și de ce România are nevoie de profesioniști în această sferă profesională?
F.N.: Sistemele acestea inteligente au o denumire extrem de atractivă, în special că totul e smart acum. Ele sunt, de fapt, aplicații ale electronicii, domeniului IT și Comunicații în transporturi. Ideea e să folosim noile tehnologii pentru a optimiza activitatea de transport în ansamblu și pentru scăderea impactului negativ. Asta înseamnă poluare, accidente. Cam asta ar fi o definiție în câteva cuvinte a ceea ce înseamnă sistemele inteligente pentru transporturi.
Evident, fiind aplicații care folosesc tehnologii din domenii diferite, complexitatea crește, și atunci e nevoie de oameni care să fie specializați în astfel de sisteme inteligente pentru transporturi. Este evident că un inginer electronist poate să facă acest lucru, dar are nevoie de informații suplimentare, că nu e doar electronică pură.
Avem și partea de planificare din transporturi, de management de trafic. Sunt o grămadă de alte componente care se adaugă peste electronică și alte tehnologii.
A.F.: Creșterea calității vieții este un rezultat al acestui sistem inteligent?
F.N.:Acest sistem inteligent ajută la menținerea vieții, în primul rând, având ca prim obiectiv siguranța rutieră. Aplicațiile ITS au ca prim obiectiv siguranța. Am multe exemple cu sisteme de semaforizare care nu sunt gândite din punct de vedere al siguranței și au fost cazuri în care mai multe semafoare indicau verde în același timp.
Este situația de verde antagonist. De ce? Fiindcă cel care a proiectat poate știa, avea noțiuni de electronică, știa să lege niște becuri, în ghilimele fie spus, la un automat de trafic, dar nu înțelegea exact ce înseamnă traficul de transport, siguranță rutieră ș.a.m.d. Toate acestea ar trebui să fie combinate cumva pentru a obține un rezultat magic.
A.F.: Unde intervine digitalizarea infrastructurii rutiere în acest sistem inteligent unitar?
F.N.: În esență, fiind vorba de IT, Telecomunicații, Transport, Electronică, vorbim despre date în formatul acesta digital.
Care e ideea digitalizării? Ideea e să culegem informații în timp real asupra proceselor, asupra mediului în care vrem să facem diferite activități astfel încât imaginea să fie cât mai aproape de cea reală.
Un exemplu ar fi acesta: am o autostradă pe care circulă un număr de mașini în anumite condiții meteo. Dacă mă duc acolo și observ chestia asta, îmi reprezint aproape perfect realitatea. Spun perfect, pentru că e evident că fiecare e construit într-un anumit fel, are o anumită educație etc. Sistemele ITS tocmai asta fac. Cu o rețea de senzori culeg aceste informații și construiesc o realitate virtuală, într-un mediu digital, care e cât mai apropiată de realitatea rețelei de drumuri, în cazul nostru.
A.F.: S-a înființat „Punctului Național de Acces”. Cum apreciati acest act normativ și impactul său?
F.N.: Tot vorbeam de sistemele acestea inteligente de culegere a datelor și un alt aspect în digitalizare e deschiderea datelor. Odată ce am cules toate datele acestea, le prelucrez sau nu, dar merge pe ideea să le dau către alte sisteme, către alți operatori astfel încât toată societatea să beneficieze de informațiile pe care le-am cules.
Cu alte cuvinte, în momentul în care am construit o altă realitate, cu ajutorul sistemelor ITS, să pot transmite realitatea rezultată, aceste date către alte sisteme. Punctul Național de Acces intră într-un context european de dezvoltare a sistemelor de transport și are ca scop culegerea datelor la nivel național, procesarea lor, prelucrarea lor, după care urmează schimbul cu alte puncte de acces, ori cu alte moduri de transport.
Ideea ar fi să ne imaginăm că avem mai multe sisteme de transport, cu toate sistemele lor inteligente, care culeg date și undeva ar trebui să schimbe datele acestea, astfel încât să ne formăm un sistem multimodal de transport.
Noi, inginerii, în general, uităm de restul componentelor fiindcă sistemul tehnic are mai multe componente care nu sunt legate strict de sistem, dar de care sistemul are nevoie. O componentă importantă ar fi oamenii. Avem nevoie de operatori, vorbeam mai devreme de oameni educați într-un anumit domeniu, pentru a putea opera și întreține aceste sisteme.
Pe de altă parte, avem nevoie de un sistem legislativ, de o hotărâre de guvern, care să reglementeze această parte cu schimbul de date.
A.F.: Cum va arăta România cu un sistem matur ITS din punct de vedere al siguranței rutiere?
F.N.: Ca idee, trebuie să vedem de ce construim sistemele acestea inteligente. Care e rolul lor, în definitiv? Sunt două direcții pe care putem merge. Pe de o parte, reducerea impactului negativ (reducerea accidentelor, deceselor în sistemul de transport) și pe de altă parte, creșterea eficienței, adică reducerea costurilor și reducerea timpilor. Spre exemplu, dacă vreau să merg de la București la Sibiu cumva trebuie să găsesc o soluție, nu neaparat monomodală, ci multimodală, să ajung cât mai repede la un cost cât mai mic.
Plecând de la această premisă, am nevoie și de câteva instumente să realizez acest lucru. Din acest motiv, există sistemele inteligente, în cazul nostru. În mod firesc, am nevoie și de rețeaua de drumuri sau de rețeaua feroviară. Pot să ajung și virtual să fac o teledeplasare la Sibiu, dar infrastructura construită trebuie conectată la infrastructura inteligentă pentru a aduce mai multă valoare. Pentru a reduce, după cum am zis, timpii și costurile.
A.F.: Cum apreciați protocolul cu CNAIR? Care e viziunea comună pentru viitor?
F.N.: Ca idee, școala trebuie legată de piață, de industrie. Până la urmă, noi nu suntem o insulă. Evident, noi stăm în turnul nostru de fildeș și construim tot felul de scenarii, dar trebuie să fim conectați la piață. De ce? Findcă inginerii pe care noi îi furnizăm pieței trebuie să fie apți imediat de a aduce valoare societății.
Protocolul pe care îl avem, respectiv Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii și CNAIR, ne duce un pic mai departe, în sensul în care putem schimba informații, putem realiza împreună proiecte, astfel încât studenții în ceea ce fac la școală zi de zi să fie mult mai aproape de realitate. De multe ori, în școală, încercăm să abstractizăm, și decuplăm realitatea construită de noi cu ceea ce se întâmplă de fapt cu rețeaua de drumuri.
Conectăm cumva tot ce facem la nivel național cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Primul pas e să ne modificăm noi modul în care gândim, în care modificăm și planificăm sistemul de transport. Să nu-l mai gândim izolat, ci să-l gândim ca parte din sistemul european de transport.
Să ne imaginăm că o călătorie care începe la București nu se termină undeva în România, ci se termină undeva în restul Europei. În momentul în care începem să gândim așa cu ajutorul sistemelor inteligente pentru transporturi, putem să integrăm diferitele rețele naționale, astfel încât în final să avem o rețea europeană, nu neaparat din punct de vedere al administrării rețelei, cât din punct de vedere al utilizatorului.
Pe utilizator nu-l interesează cine e administratorul, ci cum e calitatea serviciului și cum se simte el pe rețeaua europeană de drumuri. Și asta ar fi ideea; ca el să se simtă la fel și în România, și în Germania.
Un model simplificat îl putem observa în Londra, unde Transport for London are grijă de tot ce înseamnă transport, operatori de transport. În momentul în care pășiți în Londra, nu știți dacă vă deplasați cu un operator sau altul. Din punct de vedere al utilizatorului, serviciul de transport e la fel, indiferent de cel care îl prestează, cel care administrează infrastructura. Cam aceasta ar fi viziunea.
Trebuie să administrăm infrastructura astfel încât utilizatorul să simtă un sistem de transport european. Să nu facă diferența că în parcarea românească e altfel ca în cea bulgărească, sau oriunde în Europa. Pe de o parte, diferențe pe care le percepe utilizatorul direct, dar pe de altă parte sunt diferențe în ceea ce privește calitatea, schimbul de date, costurile etc.
Faptul că putem veni cu componenta noastră în rețeaua europeană de transport e o chestie magică
Putem câstiga foarte multă experiență în Europa și, în același timp, putem veni cu specificul nostru, punând amprenta pe serviciul european de transport rutier. Drumul acesta ține de noi. Din acest motiv e bine să ne adunăm. Dădeam exemplu protocolul semnat; să începem să coagulăm, la nivel local, niște grupuri care pot muta rapid, într-o anumită direcție, tot ce înseamnă sistem naționat de transport.
Direcția e bună, viteza a început să crească, important e să o ținem constantă.
Florin Nemțanu este prodecan pentru activitatea de cercetare și relații internaționale și director al Programului de Master Sisteme Inteligente pentru Transporturi. Membru al Asociației Romane de Smart City, Membru Euroscience, senior membru IEEE și al altor comisii și organizații profesionale internaționale. Este evaluator de proiecte in cadrul agențiilor de dezvoltare regională, UEFISCDI și al Comisiei Europene. A fost implicat în mai mult de 30 de proiecte de cercetare la nivel național și european în domeniile ITS, smart mobility, sisteme de transport și este consultant pentru o serie de municipalități (București, Sofia, Galați, Ploiești, Slatina, Pitești, Buzău, Timișoara etc.) având ca principală activitate mobilitatea urbana și sistemele inteligente pentru transporturi. Principalele proiecte europene în care a participat: NICHES+, InTIME, ISSTE, FRAME, FRAME+, POSSE, EasyWay I, EasyWay II, European ITS Platform, EIP +, SEE-ITS, EU-EIP, DRIVES.
SURSA: CNAIR
fără comentarii
Fii primul care comentează