PNRR sau cum ar putea criza sanitară să redreseze România

Odată ce criza sanitară s-a declanșat și guvernele au fost nevoite să ia măsuri care evident aveau să afecteze economiile s-a născut necesitatea creării unui program care să ducă la o refacere rapidă și la o întărire a capacității de rezistență a acestora. Uniunea Europeană a fost rapidă în a concepe un program ambițios, NextGeneretionEU, instrument de 750 miliarde euro menit nu doar să refacă economiile europene post COVID, dar și să contribuie la transformarea UE – „mai verde, mai digitală și mai rezilientă” .

Acest program este compus din:

• Facilitatea de Redresare și Reziliență – 672,5 miliarde euro – din care 312 (336 miliarde în prețuri curente) miliarde granturi si 360 miliarde împrumuturi;;
• REACT EU (Asistență pentru Redresare si Coeziune Teritorială a Europei ) – 47,5 miliarde euro;
• Horizon Europe – 5 miliarde euro;
• InvestEU – 5,6 miliarde euro destinați IMM-urilor din EU;
• Dezvoltare Rurală – 7,5 miliarde euro;
• Fondul pentru Tranziție Justă – 10 miliarde euro;
• RescEU – 1,9 miliarde euro.

Acest pachet va influența UE dincolo de efectele directe monetare și de multiplicare a investițiilor, deoarece UE va trebui să creeze instrumente de autofinanțare directă (în afara contribuțiilor naționale) pentru a deservi datoria creată și asumată în comun prin acest program.

Din componenta cea mai importantă, România are alocate 14,25 miliarde euro în granturi prețuri curente la care se adaugă 14,94 miliarde euro sub formă de împrumuturi la costurile UE. Aceste sume trebuie să fie alocate către proiecte concrete în proporție de 70% până la finalul anului 2022 și restul până la finalul lui 2023. Ele trebuie cheltuite (proiecte puse în aplicare complet) până la sfârșitul anului 2026.

România a adoptat pe 7 aprilie forma revizuită a Programului Național de Redresare și Reziliență, formă care în această săptămână este discutată și negociată cu Comisia europeană. România a propus un plan de 41,46 mld euro, propunerea fiind în excedent față de alocare. Propunerea în excedent este făcută deoarece în termeni nominali, România va primi mai mulți bani decât alocarea din documentele NextGeneretionEU, prin actualizarea sumelor. În al doilea rând, PNRR include obiective de finanțare mai puțin agreate de Comisia UE, precum infrastructura rutieră sau irigațiile. Aceste domenii, dacă nu vor fi complet excluse de către Comisie vor suferi probabil scăderi serioase ale sumelor aprobate față de propunerile înaintate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

PNRR se bazează pe 6 piloni tematici:

• Tranziția verde,
• Transformarea digitală,
• Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; cercetare, dezvoltare inovare,
• Coeziune socială și teritorială,
• Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză,
• Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele

Anumite domenii sunt finanțate din mai mulți piloni. Strategia România educată are alocată o sumă totală de 4,436 mld. euro. Această sumă este finanțată prin mai mulți piloni: transformare digitala (pilonul II. – 780 mil euro), învățământ dual, tehnic și profesional (pilonul III.4 – 650 mil. euro),  infrastructură școlară și universitară (V.3 – 2 mld. euro), Program Național pentru reducere a abandonului școlar (Programul Național pentru Creșe – 370 mil. euro).

Mediul privat are în aparență o singură sursă de finanțare – pilonul III.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat. Aceste sume vor fi distribuite printr-un mod inovativ, nu vor mai fi granturi, ci forme de creditare și garantare prin care se intenționează atragerea mai multor resurse private și crearea unui efect de multiplicare (de levier). Companiile private ar beneficia și de granturi prin intermediul altor piloni precum pilonul I, Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară (1,3 mld. euro), Energie regenerabilă și eficiență energetică (I.6) sau chiar părți din pilonul III Învățământ dual, tehnic și profesional (630 mil. euro) sau Cercetare, Dezvoltare și Inovare (510 mil. euro). Evident că din aceste sume doar unele vor putea avea ca țintă mediul privat.

Ca o concluzie această primă distribuire de sume are drept țintă în mod esențial entități publice. Digitalizarea administrației, dar și a altor părți ale infrastructurii publice are alocate sume prin pilonul III Transformare digitală, dar și prin Pilonul II (aproape în întregime alocat beneficiarilor publici), prin care ANAF are alocată o sumă de 856 mil. euro drept destinatar unic.

La o primă vedere am constat si alocări discutabile precum alocări pentru broadband și 5G (650 mil. euro), unde statul ar putea încuraja finanțarea dezvoltării unor zone mai puțin acoperite de către mediul privat printr-o mai bună politică concurențială și facilități fiscale, mai degrabă decât prin alocare de sume din acest plan. Finanțarea acestui domeniu poate fi făcută de către piețe.

O altă observație este alocarea unor sume relativ mici de sub 100 milioane euro pentru câțiva sub-piloni (industrii creative/digitalizare 77 mil.), reforma sistemului de pensii, fondul de reziliență al societății civile (100 mil. euro). Această atomizare a sumelor nu credem că este făcută din intenția de micro-management, ci mai degrabă din dorința de a răspunde unor presiuni. Aceste domenii au nevoie de finanțare, dar se puteau identifica alte soluții.

Mai menționăm alocarea uriașă pentru Sănătate – 6.5 mld. euro – domeniu care va beneficia de finanțare și prin cadrul financiar multianual prin fonduri regionale și de coeziune.

Dincolo de această primă alocare, cel mai important pentru succesul acestui program va fi rezultatul final al negocierii cu UE la nivelul Comisiei în egală măsură cu viteza de negociere. Apoi capacitatea de management a sectorului public, antrenarea sectorului privat si concentrarea pe proiecte fezabile de a fi implementate până în 2026 prin proceduri transparente, dar și simple, concentrate pe obiective, nu pe bife birocratice, sunt indispensabile pentru utilizarea acestor alocări în întregime.