România trebuie să preia cât mai rapid 2000 de refugiați afgani
România trebuie urgent să anunțe că oferă vize pentru 1000-2000 de refugiați afgani. Asta dacă dorește să se remarce drept un jucător inteligent pe scena internațională.
Grupul G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) se reunește virtual marți pentru a discuta situația din Afganistan și mai ales despre un posibil plan de relocare măcar a unei părți dintre cei 550000 de afgani pe care organizația umanitară Comitetul Internațional pentru Salvare îi estimează ca fiind în situația de a părăsi țara controlată în prezent de talibani.
Până acum, din anunțurile statelor G7 rezultă că ele ar fi dispuse să primească circa 100000 de refugiați. Admițând că estimările de peste jumătate de milion de afgani care necesită relocare ar fi exagerate, tot ar rămâne cel puțin 100000 de indivizi pentru care găsirea unor noi căminuri este stringentă.
Un anunț rapid al României că ar accepta 1000-2000 de refugiați afgani, care să devanseze anunțarea oficială a rezultatelor întrevederii G7 și care să fie operativ, dat fiind că talibanii au stabilit ca dată limită 31 august pentru evacuarea țării, este decizia de politică externă corectă pe care ar trebui să o ia președintele României, împreună cu guvernul.
El ar cimenta rolul României de aliat responsabil și fidel al marilor democrații occidentale, mai ales atunci când acestea sunt în dificultate, și ar atrage prin urmare simpatia lor, pe care am putea-o deconta pozitiv la un moment dat. Pentru avantaje maxime, este bine să ne oferim voluntari cât mai rapid, nu a posteriori, când un asemenea anunț ar părea mai degrabă o conformare servilă, făcută cu mare lehamite, la un trend stabilit din exterior de marile puteri.
Mai mult, România are obligația morală de a face acest lucru. Odată ce a acceptat să fie membră a coaliției militare care a intrat în Afganistan începând cu 2001, ar trebui să rămână consecventă față de această decizie, inclusiv în momentul organizării retragerii și încheierii astfel a aventurii din Orientul Mijlociu. Acceptarea a circa 2000 de refugiați ar reprezenta pentru România încheierea de o manieră onorabilă a unei acțiuni de politică externă întinsă pe durata a două decenii și în care, că vrem sau nu vrem să recunoaștem, Bucureștiul și-a asumat responsabilitatea inclusiv pentru viețile câtorva mii de afgani din teritoriile unde trupele române au fost încartiruite. Mulți dintre ei, de altfel au și colaborat cu trupele române și au contribuit astfel la siguranța soldaților noștri trimiși în acest alt capăt de lume.
De altfel, o asemenea decizie ar fi în consonanță cu principiile tradiționale ale politicii românești făcute la București ori la Iași, care s-a remarcat de-a lungul vremii prin primirea refugiaților armeni alungați secole de-a rândul de vicisitudinile din Anatolia, a refugiaților evrei fugiți din calea pogromurilor din Polonia și Rusia din secolul al XIX-lea, a numeroșilor refugiați din Balcani din aceeași epocă, de la bulgari ortodocși la albanezi musulmani, a polonezilor retrăgându-se din calea armatelor naziste și sovietice.
Dincolo de etică și tradiție, intervin și considerentele pragmatice, altele decât cele de politică externă. Gravul deficit de forță de muncă din România ar mai fi puțin, foarte puțin, corijat printr-un asemenea aflux de populație. Cu cât decizia relocării va fi mai rapidă, cu atât sunt șanse mai mari ca nou-veniții să facă parte din rândul elementelor sociale celor mai occidentalizate și mai productive din punct de vedere economic. Pe de altă parte, 1000-2000 de afgani reprezintă o cantitate total neglijabilă la circa 20 milioane de cetățeni români și nu pot pune în nici un fel în pericol echilibrul etnic și pacea socială din România.
Din păcate, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care s-ar fi putut lua o asemenea decizie este programată tardiv, reactiv și nu pro-activ, abia miercuri după-amiaza, după ce concluziile summit-ului virtual G7 vor fi deja cunoscute. Totuși, chiar și atunci, o asemenea decizie de relocare voluntară a unui număr limitat de refugiați afgani va fi una înțeleaptă și lăudabilă.
2 Comments
Comiteţi aceeaşi inepţie precum Angela Merkel şi ceilalţi politruci europeni: chiar credeţi că refugiaţii afgani vor veni în România ca să muncească! Unde lucrează cei aflaţi deja pe teritoriul României? Sunt la Timişoara, îngroşând rândurile aşa-zişilor refugiaţi care încearcă să ajungă în mod ilegal în Occident! La noi umblă sărăcia pe stradă şi vă pasă de afgani analfabeţi care nu au dorit să evolueze în 20 de ani, dar au prins ideea că este bine în Vest, cu ajutoare sociale! Se pot refugia în ţările musulmane fără probleme, doar că acolo nu primesc ajutor social şi trebuie să muncească… Ar trebui salvaţi cei care au dorit democraţia şi au luptat pentru ea, fiind acum vânaţi de talibani, nu oricine!
„Ar trebui salvaţi cei care au dorit democraţia şi au luptat pentru ea, fiind acum vânaţi de talibani, nu oricine!” Este fix ceea ce sugeram: „Bucureștiul și-a asumat responsabilitatea inclusiv pentru viețile câtorva mii de afgani din teritoriile unde trupele române au fost încartiruite. Mulți dintre ei, de altfel au și colaborat cu trupele române și au contribuit astfel la siguranța soldaților noștri trimiși în acest alt capăt de lume.” Atenție, se specifică 1000-2000 de oameni, nu un milion și jumătate, ca în cazul lui Merkel.