Integrarea europeană a Republicii Moldova

Consiliul European a dat „unda verde” pentru acordarea statutului de candidați pentru Ucraina și Republica Moldova, astfel încât geografia și-a spus cuvântul: Georgia e prea departe de granițele terestre ale UE, iar Kievul și Chișinăul sunt „luate la pachet”.

Ucraina a avut un „avocat” foarte bun în Polonia și Republica Moldova va fi mereu reprezentată de către România, unde ambii „avocați” au făcut mereu lobby intern pe toate palierele instituționale europene. În 2014 au fost semnate Acordurile de Asociere cu UE, iar 8 ani mai târziu, pe fondul agresiunii rusești și a crimelor de război din Ucraina, au fost semnate cererile de aderare și acum acordarea statului de candidat. Teoretic, urmează începerea negocierilor de aderare, însă practic nu știm când, deoarece Ucraina și Republica Moldova trebuie să îndeplinească o multitudine de criterii (Turcia a început negocierile în 1999, însă s-au blocat pe parcurs).

La momentul semnării cererilor de aderare, spuneam că UE a „înghețat” procesul de extindere către Est și se concentra către Balcanii de Vest, iar acum vedem că Estul a deblocat și inversat procesul: Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord rămân în continuare în așteptare, deși ele sunt deja membre NATO, iar acest lucru va crea frustrare și nervozitate.

Statutul de candidat pentru Republica Moldova reprezintă acces la know-how institutional pentru reforme administrative și mai ales la fonduri necesare pentru dinamizarea economiei interne, astfel încât să crească nivelul de compatibilizare și corelare cu spațiul european. Este o victorie de etapă, însă greul de acum începe, mai ales politico-administrativ la Chișinău. Majoritatea PAS va da testul maturității politice pentru următorii 3 ani de mandat, mai ales în contextul economico-financiar actual de stagflație.

În același timp, statutul de candidat al Chișinăului reprezintă fereastra de oportunitate necesară pentru interconectarea energetică și a infrastructurii cu România: gaz, combustibil, electricitate, poduri, cale ferată, drumuri și mai ales autostrăzi de la “Nistru pân’ la Tisa”. În același timp, piața de capital trebuie interconectată, inclusiv monetar: leul românesc pe ambele maluri de Prut. Integrarea europeană e motivul perfect pentru un nou tratat dintre cele două state românești pentru integrarea educațională, a sănătății, administrației, a transporturilor, a capitalului, etc. astfel încât Republica Moldova să devină membră a UE de facto.

Nu trebuie uitat un lucru, ba chiar trebuie subliniat: Inițiativa celor Trei Mări / 3 Seas Initiative, prin care se „unesc” Marea Baltică cu Marea Neagră și Marea Adriatică, însă acum vom putea avea o linie mai directă dintre Gdansk și Odessa, iar drumul și calea ferată vor trece prin Briceni-Edineț/Drochia-Bălți-Chișinău-Căușeni.

București și Chișinău, la treabă!

Sursa foto: Parlamentul European