Contemporan cu piața de energie (II)

În ultimele săptămâni au apărut în spațiul public românesc articole privind iminenta anulare/revizuire a măsurilor de control și plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale introduse odată cu intrarea în vigoare a OUG 27 din martie 2022, modificată și completată ulterior prin OUG 119 din 1 septembrie 2022, completată și aprobată prin Legea 357 din 13 decembrie 2022.

Prin prezenta Notă dorim să poziționăm corect opiniile în cadrul legal specific, intern și european.

___________________________________________________

Legea 357 stabilește între altele, la pct. 9, care completează articolul 1 din OUG 119/2022 cu aliniatele (10)-(14) , următoarele:

„(1) În perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025, prețul din ofertele-tip pentru clienții prevăzuți la alin. (1) și/sau (2), elaborate și publicate de către furnizorii de energie electrică/gaze naturale, nu poate depăși valoarea prețului final facturat prevăzut la alin. (1) și/sau (2)” (pentru energie electrică, respectiv gaze naturale, n.n.).

Pentru energia electrică legea stabilește patru niveluri de preț plafonat pentru fiecare din categoriile de consumatori, respectiv la 0,68, 0,80, 1 și 1,3 lei/KWh, în timp ce pentru gaze naturale plafoanele sunt de 0,31 și 0,37 lei/kWh, în funcție de categorie. De remarcat că, spre deosebire de actele normative anterioare pe care le completează, Legea 357 acoperă integral toate tipurile de consumatori de energie electrică, casnici și non-casnici, și toți consumatorii de gaze care înregistrează consumuri anuale de până la 50.000 de MWh cu excepția consumatorilor de gaze care desfașoară activitate în parcurile industriale și cei care se aprovizionează în cadrul sistemelor de distribuție închise cărora nu li se stabilește limită de consum pentru a beneficia de preț final plafonat.

Dată fiind succesiunea de modificări și completări ale cadrului normativ începând cu OUG 27/martie 2022, textul consolidat este mai puțin ușor de urmărit în aprecierea și aplicarea lui, ceea ce a solicitat și solicită în continuare clarificări din partea autorităților. În peisajul comercial se întâlnesc în continuare practici diferite ale furnizorilor în relațiile cu consumatorii atât casnici, cât și non-casnici, și aici vin cu câteva exemple: i) încadrarea la „serviciu universal” vs. „serviciu reglementat”, cu o consecință imediată în facturarea fracționată (avans și regularizare) vs. facturarea lunară, ii) modul de tarifare a consumului în funcție de plafonul de consum (de exemplu, se aplică 0,68 lei/kWh pentru consum până la 100 kWh/lună la care se adaugă 0,80 lei/kWh numai pentru consumul suplimentar cuprins între 100 și 255 kWh/lună, sau 0,80 lei/kWh pentru tot consumul care se situează în intervalul 100 – 255 kWh/lună), iii) incertitudinea legată de nivelurile de tarif unitar aplicate pentru plățile în avans, care au la bază un consum prognozat, iar exemplele pot continua.

Dar cea mai vie discuție a momentului este aceea legată de perioada de aplicabilitate a plafonărilor. Dacă în forma de bază OUG 27 din martie 2022 prevedea măsuri valabile pentru intervalul 1 aprilie – 31 martie 2023, OUG 119 din septembrie prelungește până la 31 august 2023, după care care Legea 357 din decembrie 2022 prelungește perioada de aplicabilitate a plafonărilor, așa cum am subliniat mai sus, până la 31 martie 2025 (luna de consum) , cu termenul maxim de decontare de către stat către furnizori a diferențelor dintre prețul final facturat (dar nu mai mai mult de prețul de referința de 1,3 lei/kWh) și prețul de plafon, până la 31 iulie 2025.

_______________________________________________________

Criza energetică declanșată în 2021 și acutizată în 2022 (și) pe fondul conflictului ruso-ucrainian a dus la măsuri de control al prețurilor la produsele energetice pe piețele naționale adoptate în mod unilateral de statele membre începând cu a doua jumătate a anului 2022. În acea perioadă cadrul legal european de referință era dat de Regulamentul (UE) 943/2019 și Directiva (UE) 944/2019 privind piața internă de energie, care nu conțineau decăt prevederi generale și limitate referitoare la protecția consumatorilor vulnerabili în situații de piață. Abia în toamna anului 2022, în urma ajungerii la un consens între statele membre, a fost adoptat Regulamentul (UE) 1854 din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, care conține derogări de la normele comune stabilite prin actele normative în vigoare.

Așadar, am putea spune că criza (sic!) energetică, care anunța un iminent impact social exploziv asupra consumatorilor casnici și industriali, a determinat guvernele statelor membre în mod unilateral să „fure startul” (după diferite modele naționale de intervenție în piețe), adoptarea Regulamentului determinând ulterior ajustarea cadrului de reglementare pentru fiecare guvern național.

Nici Guvernul României nu a făcut excepție astfel încât la 1 septembrie 2022 intra în vigoare celebra de acum OUG 119, intens criticată pe canalele publice de analiză și informare, dar mai ales de actorii piețelor de energie cei mai afectați de plafonările de prețuri, respectiv furnizorii intermediari.

După adoptarea Regulamentului 1854 Guvernul a adoptat două noi acte normative cu impact semnificativ asupra arhitecturii de piață, respectiv OUG nr. 153 din 11 noiembrie 2022, care instituia un mecanism privind achizițiile centralizate de energie electrică pe piețele centralizate de tranzacționare (MACEE) și OUG 186 din 28 decembrie 2022 care instituia un sistem de suprataxare a profiturilor excedentare a actorilor economici din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor (într-o formă de aplicare sui-generis, asupra careia am comentat la vremea respectivă). În plus, în baza derogărilor adoptate de același Regulament 1854 era aprobată cu modificări și completări OUG 119/2022 prin Legea 357 din 13 decembrie 2022, din care am redat mai sus unele prevederi esențiale.

Dacă la momentul adoptării actelor normative enumerate opinia publică calificată a apreciat măsurile impuse ca fiind excesive față de principiul prețurilor de piață libere, care ar putea afecta producătorii și furnizorii de energie, în prezent o parte dintre analiști se manifestă contrar cadrului existent de reglementare invocând menținerea plafoanelor de preț ca fiind o frână în calea scăderii generale a prețurilor de consum final care ar trebui să urmărească trendul general descrescător de pe piețele angro de energie. Există de asemenea și opinii contrare (cu argumente consistente) revenirii la prețurile libere și ăngrijorări în special din partea consumatorilor în legătură cu faptul că o anunțată eliminare a plafonărilor ar putea duce la o revenire la prețurile nesustenabile din perioada de criză. (Ca observație personală, am încercat tot timpul să fac diferența între analizele tehnice oneste și argumentate și luările de poziție ale grupurilor de interese via mass-media).

Nu intrăm în alte elemente de analiză economică care au legătură cu instrumentele de intervenție statală pentru care s-a optat (de exemplu, reducerile de TVA ar fi fost o opțiune mai avantajoasă economic pentru stat și posibil mai eficace), cu valorile de referință pentru producția de energie electrică care ar fi fost oportun să țină cont încă de la început de diferențele economice între tehnologii sau cu forma juridică de exprimare.

Opinia noastră, susținută cu argumente detaliate în repetate rânduri, este – într-o reluare sintetică – aceea că o piață de utilități – deci cu o cerere inelastică pe termen scurt și mediu– nu poate asigura prin liberă concurență protecția consumatorilor în condițiile în care oferta primară de produse are un caracter de „piață cu un nivel mare de concentrare”. Pe o piață dominată/concentrată, fie că vorbim de partea de producție, fie că vorbim de partea de consum, prin intervenția administrativă în stabilirea limitelor maxime, respectiv minime, prețurile se vor alinia la limitele astfel stabilite.

Cheia de boltă a întregului eșafodaj economic, preluată din regulamentele și directivele anterioare privind piața internă de energie adoptate in baza tratatelor Uniunii Europene, este cel mai relevant exprimată la Articolul 5 din DIRECTIVA (UE) 2019/944 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică, unde în primele aliniate se prevede că

„(1) Furnizorii sunt liberi să stabilească prețul la care furnizează energia electrică clienților. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a asigura concurența efectivă între furnizori.

(2) Statele membre asigură protecția clienților casnici afectați de sărăcie energetică și a celor vulnerabili, în temeiul articolelor 28 și 29, prin intermediul politicii sociale sau prin alte mijloace decât intervențiile publice în stabilirea prețurilor de furnizare a energiei electrice”.

Intervenția oportună și salutară a guvernelor în piețele naționale de energie a fost legiferată prin derogările introduse de Regulamentul 1854/2022 pentru perioada crizei pe termen determinat.

_____________________________________________________

În legătură cu subiectul principal al dezbaterii, respectiv orizontul de aplicabilitate a actualelor prevederi legale.

·       30 iunie 2023 este data până la care sunt obligatorii măsurile legate de plafonul obligatoriu al veniturilor de pe piață pentru producătorii de energie electrică (articolele 6, 7 și 8 din Regulament).

·       31 decembrie 2023 este data până la care se aplică prevederile Regulamentului 1854.

Regulamentul prevede de asemenea evaluarea impactului măsurilor adoptate pentru perioada 1 decembrie 2022 – 31 decembrie 2023 printr-o procedură de reexaminare în interiorul termenului de valabilitate care are la bază raportările statelor membre asupra măsurilor adoptate și impactului acestora. Comisia va elabora și da publicității două rapoarte, unul pentru măsurile care vizează sectorul de energie electrică, cu termen 30 aprilie 2023, un altul privind sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor vizate de perceperea contribuției de solidaritate temporare, cu termen 30 octombrie 2023.

În funcție de rezultatele reexaminării cuprinse în rapoartele Comisiei și care ar urma să fie înaintate spre aprobare Consiliului European și date publcității, Comisia ar urma să:

·       propună, în special, în cazul în care acest lucru este justificat de circumstanțele economice sau de funcționarea pieței energiei electrice din Uniune și din statele membre individuale, prelungirea perioadei de aplicare a Regulamentului sau

·       modificarea nivelului plafonului pe veniturile de pe piață și a surselor de producere a energiei electrice menționate la articolul 7 alineatul (1) în cazul cărora se aplică plafonarea sau

·       modificarea în alt mod a capitolului cuprinzînd măsurile privind piața energiei electrice.

___________________________________________________________

Pe data de 5 iunie a.c. Comisia a dat publicității raportul său către Consiliu, ulterior preluat în mass-media europeană urmare unei conferință comune susținută de comisarii europeni pentru energie si comerț. Raportul se bazează pe indicatorii de piață specifici și constată diminuări susbstanțiale ale prețurilor la energie în piețele naționale față de cele înregistrate la jumătatea anului 2022, niveluri pe care le consideră rezonabile și sustenabile, considerând în același timp că măsurile temporare și-au atins în general obiectivele.

Principalele concluzii ale raportului sunt următoarele:

1.     Nu se susține necesitatea prelungirii măsurilor de reducere a cererii de energie electrică, în special la orele de vârf, date fiind raportările statelor membre cu privire la îndeplinirea țintelor propuse. Nu am insistat asupra acestor măsuri prevăzute de Regulament, întrucât ele fac referire în special la campanii publice de conștientizare, iar realizarea indicatorilor propuși a fost mai mult determinată în mod natural de comportamentul consumatorilor casnici și non-casnici la noile realități de piață.

2.    În legătură cu prelungirea măsurilor de plafonare a veniturilor de pe piață (angro, n.n.) ale producătorilor[1] formularea Comisiei conținută în raport o găsim mai degrabă evazivă (specifică Comisiei în astfel de cazuri, n.n.), aceasta venind în baza unor aprecieri mai nuanțate din partea statelor membre. Credem că lobby-ul producătorilor de energie în favoarea eliminării impunerii unor plafoane de preț pe piețele angro susținute de argumentația conform căreia astfel de măsuri impactează asupra gradului de incertitudine a investitorior este unul constant și susținut. Opinia generală a Comisiei este că aceste măsuri nu ar trebui prelungite după 31 decembrie 2023 (orig. “The Commission’s conclusion is in line with the feedback received from most respondents to the public consultation, who opposed a prolongation of the measure due to the investor uncertainty concerns”).

3.    Plafonarea prețurilor cu amănuntul. Dacă în cazul prețurilor finale la energie electrică pentru clienții casnici Raportul nu face referiri exprese, în cazul IMM-urilor apreciază că masurile de plafonare prevăzute de Regulamentul 1854 vor trebui să înceteze la 31 decembrie 2023.

Să ne amintim că față de prevederile regulamentului 943 si ale Directivei 944/2019 care formulau posibilitatea intervenției asupra prețurilor cu amănuntul în cazul consumatorilor casnici vulnerabili, regulamentul 1854 a introdus prin două articole (art. 11 și 12) posibilitatea ca statele membre să impună plafoane de preț în mod excepțional și temporar și în cazul IMM-urilor, fapt ce s-a regăsit în legislația românească prin completările aduse de Legea 357/decembrie 2022 și care a constituit un factor determinant pentru mediul economic intern.

În orice caz, referiri specifice la aceste categorii se așteaptă de la noul cadru de reglementare care are ca orizont de adoptare martie 2024.

4.    Comisia recunoaște limitările Raportului care are la bază feed-back-ul primit din partea statelor membre și al actorilor interesați după doar câteva luni de aplicare a Regulamentului și că în continuare opiniile exprimate pot suferi modificări de mai mare sau mai mică importanță conform cu semnalele transmise de către statele membre. (Nota bene! Este important ca și guvernul României să întărească nivelul de dialog cu CE în următoarele luni prin transmiterea unui feed-back permanent și susținerea pozițiilor sale).

Mai jos se regăsește Raportul Comisiei Europene către Parlament și Consiliu COM(2023) 302 din 5.06.2023

https://energy.ec.europa.eu/system/files/2023-06/COM_2023_302_1_EN_ACT_part1_v2.pdf

_________________________________________________________

Recomandăm autorităților române o abordare prudentă asupra cadrului de reglementare, o comunicare sporită și dinamică cu autoritățile europene, precum și intensificarea schimburilor de informații cu autorităților de profil ale statelor membre pentru identificarea pozițiilor comune de negociere pentru construcția viitorului cadru de reglementare european (asupra căruia voi reveni cu o prezentare de sinteză curând).

Consider(ăm) că echilibrul pieței interne este încă relativ fragil pentru revenirea completă la o piață angro complet liberalizată. Recomand(ăm) în același timp modificarea cadrului general al Ordonanței 27/2022 prin trimiterea la acte normative subsecvente care să prevadă cu o regularitate definită reexaminarea prețurilor de referință pentru piața angro și stabilirea valorilor acestora, eventual diferențiate în funcție de tehnologii. De asemenea, recomand(ăm) o supraveghere îmbunătățită a tranzacțiilor atât de pe piețele centralizate, cât și a celor de tip PPA, precum și o atenție sporită asupra instrumentelor de tranzacționare autorizate și consultarea permanentă cu autoritatea de supraveghere financiară. Nu în ultimul rând, solicit(ăm) (încă o dată) reglementatorului asigurarea accesului public la informațiile privind tranzacțiile de piață, cu regularitate și completitudine.

Această Notă suplimentară recomand a fi parcursă împreună cu Nota anterioară „Contemporan cu piața de energie (I)” și cu cea care va să vină, „Contemporan cu piața de energie (III) – Modificări ale cadrului de reglementare european privind piața energiei electrice”.

[1] „venit de pe piață” înseamnă venitul realizat pe care un producător îl obține în schimbul vânzării și livrării de energie electrică în Uniune, indiferent de forma contractuală în care are loc un astfel de schimb, inclusiv contractele de achiziție de energie electrică și alte operațiuni de acoperire împotriva fluctuațiilor de pe piața angro de energie electrică, excluzând orice sprijin acordat de statele membre; (Reg. 1854/2022)