Raportul din 2024 privind statul de drept: la a 5-a ediție, UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept

Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a cincea ediție a raportului anual privind statul de drept, în care examinează în mod sistematic și obiectiv evoluțiile statului de drept în toate statele membre, în condiții de egalitate. În comparație cu prima ediție a raportului privind statul de drept din 2020, statele membre și UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină și să abordeze provocările emergente.

De la prima sa ediție din 2020, raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive. Două treimi (68 %) din recomandările din 2023 au fost puse în aplicare, integral sau parțial. În unele state membre persistă însă preocupări sistematice și situația s-a deteriorat și mai mult. Aceste preocupări sunt menționate în recomandările din raportul de anul acesta. Prezentul raport nu cuprinde recomandări pentru țările implicate în procesul de aderare, deoarece recomandările pentru aceste țări sunt formulate exclusiv în contextul pachetului anual privind extinderea.

Raportul de anul acesta include, pentru prima dată, patru capitole consacrate fiecărei țări privind evoluțiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Includerea în raportul privind statul de drept a acestor țări implicate în procesul de aderare, cele mai avansate în acest proces, le va sprijini eforturile de reformă; acest demers va ajuta autoritățile din aceste țări să realizeze progrese suplimentare în procesul de aderare și să se pregătească pentru continuarea eforturilor pe care vor trebui să le depună în viitor în calitate de state membre în privința statului de drept.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special publicat tot miercuri, peste 7 din 10 cetățeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în țara lor. Aproape 9 din 10 cetățeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre ale UE să respecte valorile fundamentale ale UE, o opinie care a rămas stabilă din 2019 și până acum. Mai mult, sentimentul de a se simți informat cu privire la valorile fundamentale ale UE s-a îmbunătățit semnificativ în multe țări: în ansamblu, 51 % dintre cetățenii UE se simt bine informați cu privire la valorile fundamentale ale UE și la statul de drept, comparativ cu 43 % în 2019.

Ca în fiecare an, și raportul din 2024 include o comunicare, în care este examinată situația per ansamblu în UE, și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile semnificative înregistrate în fiecare stat membru. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut și, pe această bază, prezintă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Principalele constatări și recomandări

1. Reformele în domeniul justiției

Reformele din domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2023 și punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Mai multe state membre au inițiat sau au înregistrat progrese în ceea ce privește reforme importante de consolidare a independenței sistemului judiciar. Acestea au depus eforturi legislative pentru a consolida independența și eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăți procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanțelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor. Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce privește independența sistemului judiciar și s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situației. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției și să faciliteze accesul la justiție. Însă în mai multe state membre, remunerarea judecătorilor și a procurorilor reprezintă un motiv de îngrijorare și a generat provocări în ceea ce privește recrutarea de personal judiciar calificat.

În consecință, raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile de numire a judecătorilor atât în instanțele inferioare, cât și în posturile la nivel înalt, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv salarii adecvate.

Țările implicate în procesul de aderare au întreprins reforme importante, inclusiv la nivel constituțional, pentru a consolida independența sistemului judiciar și calitatea sistemelor de justiție. Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare, în special în domenii legate de funcționarea organelor de autoguvernare ale sistemului judiciar și de numirile judiciare.

2. Cadrele anticorupție

Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru special și Flash din 2024 privind atitudinea cetățenilor și a întreprinderilor față de corupție în UE, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii și întreprinderile din UE.

Rezultatele Eurobarometrului special arată că europenii sunt în continuare preocupați de eforturile depuse de guvernele naționale pentru a combate corupția: pentru 65 % dintre cetățeni, cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient și doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupția sunt eficace. În mod similar, 51 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră că persoanele sau întreprinderile implicate în practici de corupție sunt prinse de autorități sau raportate acestora. Dintre aceste întreprinderi, aproximativ trei sferturi consideră că legăturile prea strânse dintre mediul de afaceri și mediul politic conduc la corupție (79 %) și că favoritismul și corupția subminează concurența în mediul de afaceri (74 %). La nivelul UE, în medie, 68 % dintre cetățeni și 64 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră corupția ca fiind larg răspândită în statele lor membre.

De anul trecut, statele membre și-au îmbunătățit peisajul instituțional pentru a combate mai bine corupția, inclusiv prin consolidarea resurselor alocate pentru serviciile de aplicare a legii, autoritățile de urmărire penală și sistemul judiciar. În același timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictul de interese și declarațiile de avere, dar și pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție. Acest lucru se reflectă în recomandările de anul acesta.

În țările implicate în procesul de aderare, mecanismele juridice și instituționale au fost consolidate, deși trebuie consolidate în continuare investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe state membre au luat măsuri concrete pentru a îmbunătăți siguranța și mediul de lucru al jurnaliștilor, inclusiv în lumina unor inițiative ale Comisiei precum Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, deja în vigoare și pe deplin aplicabil din august 2025, directiva și recomandarea anti-SLAPP și Recomandarea privind siguranța jurnaliștilor.

În plus, sarcinile și competențele mai multor autorități naționale de reglementare în domeniul mass-mediei au fost extinse, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Actului legislativ al UE privind serviciile digitale, precum și a înființării sau extinderii unor registre online privind proprietatea asupra mass-mediei.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă preocupări în ceea ce privește guvernanța independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparența proprietății asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice și alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranța jurnaliștilor.

În țările implicate în procesul de aderare există provocări, în special legate de transparența proprietății asupra mass-mediei, independența autorităților de reglementare sau a serviciilor publice de mass-media și siguranța jurnaliștilor, deși unele dintre aceste țări au realizat reforme pentru a aborda unele dintre aspectele menționate.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate în aceste procese – o tendință observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Unele state membre au consolidat statutul și resursele instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ale ombudsmanilor și ale altor autorități independente. Inițiativele de consolidare a cadrului pentru societatea civilă și pentru finanțarea acesteia au continuat, de asemenea, în mai multe state membre.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă provocări, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea generală a procesului legislativ, precum și aspecte legate de consultarea părților interesate. Societatea civilă și apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricții juridice și atacuri, inclusiv cu restricționarea sistemică a operațiunilor lor în anumite state membre. Aceasta este o tendință îngrijorătoare, deja observată în raportul anterior.

Pentru a aborda problemele identificate, Comisia a formulat recomandări referitoare la funcționarea procesului legislativ, la instituirea și funcționarea unor autorități independente și la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

În țările implicate în procesul de aderare persistă provocări în ceea ce privește luarea sistematică de acțiuni ca urmare a recomandărilor instituțiilor de tip ombudsman și ale altor organisme independente. Se observă, de asemenea, provocări legate de calitatea procesului legislativ și consultarea părților interesate.