Trump din nou la Casa Albă, lumea din nou cu susul în jos

Au trecut opt ani de când scriam că îmi doresc un bilet fără întoarcere către Marte pentru că un bogătaș arogant, egocentric, mincinos patologic, misogin fără pereche, violent în limbaj și instigator la ură a ajuns prin vot liber să conducă cea dintâi putere a lumii.

Îmi reînnoiesc această dorință acum, când același personaj respingător se reîntoarce la Casa Albă, evident, și cu largul concurs al unei tabere democrate neinspirate și slab organizate.

Situația este cu atât mai gravă cu cât nu se poate spune, ca întâia dată, că americanii nu știau ce să se aștepte de la Donald Trump.

Ce ne spune deci această alegere?

Că elitele care au condus lumea liberă după 1945 către o perioadă nemaivăzută de pace, prosperitate și libertate au abandonat înțelepciunea izvorâtă din suferințele a două războaie mondiale și, în loc să transfere echitabil profiturile globalizării și ale revoluției tehnologice către tot mai mulți indivizi, s-au orientat spre a și le însuși în cea mai mare parte și a-și cimenta privilegii de natură oligarhică.

Că mare parte a maselor din SUA a dobândit resentimente atât de mari împotriva beneficiarilor globalizării încât sunt gata pentru orice, numai să își satisfacă dorința de a-i vedea suferind pe cei pe care îi invidiază și îi urăsc. Că aceste mase sunt atât de slab pregătite intelectual – consecință a miopiei elitelor oligarhice care au lovit permanent în cultura umanistă, calculând prost că vor obține astfel niște subordonați perfecți – încât sunt gata să se arunce în brațele primului aventurier care îi seduce cu promisiunea că le va da satisfacție și că îi va pedepsi pe marii beneficiari ai globalizării.

Că probabil mari catastrofe la nivel global se apropie rapid, deși nu suntem pregătiți încă să acceptăm această realitate.

Nu ne rămâne decât să sperăm că omenirea va avea noroc și că va naviga totuși fără prea mari distrugeri prin apele tulburi ale revizionismului puterilor autoritare și ale declinului constant, nu material, tehnologic ori de forță, ci de înțelepciune și voință al Occidentului.

Dacă speranța se va dovedi în van, atunci la un moment dat probabil că Marte ne va rămâne într-adevăr ultima soluție.