Contribuţii ale mediului academic românesc la integrarea europeană: conferinţa internaţională „The European Union and the Western Balkans – Between lessons learned and inovative ways forward”

Miercuri, 17 iunie 2015, s-a desfăşurat la Bucureşti conferința internațională „The European Union and the Western Balkans – Between lessons learned and inovative ways forward”, organizată de Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Evenimentul s-a bucurat de participarea a numeroși cercetători, oficiali, membri ai mediului diplomatic și academic din Balcanii de Vest și România. Conferinţa a urmărit să ofere un spațiu de dezbatere privind problematicile de politici publice, securitare și politice ale integrării europene a regiunii Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană. Acest eveniment vine în întâmpinarea interesului deosebit al mediului academic românesc pentru această zonă geografică, interes generat de poziția strategică crucială pentru România în contextul responsabilităților sale ca stat membru al NATO și UE.

În deschidere au luat cuvântul domnul Radu Podgorean, secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe al României, Excelența Sa Milan Begović, ambasadorul Republicii Muntenegru în România, domnul Achim Tröster, adjunctul șefului de misiune al Ambasadei Germaniei în România, doamna Mădălina Mihalache, şeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România, conf. univ. dr. Simion Costea, consilier de politici, DG NEAR, Comisia Europeană. Din partea SNSPA a luat cuvântul conf. univ. dr. George Anglițoiu, membru al departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană şi director Europolity.

Vorbitorii din cadrul sesiunii de deschidere au punctat importanța respectării statului de drept şi a dezvoltării economice sustenabile drept condiţii vitale pentru succesul procesului de integrare pentru statele din Balcanii de Vest. Astfel, Excelența Sa Milan Begović a subliniat importanța, din punct de vedere economic, social și de securitate a integrării Muntenegrului în UE, precizând de asemenea că dezvoltarea economică a regiunii este o precondiție pentru asigurarea păcii în Europa. Domnul ambasador a salutat implicarea activă şi sprijinul semnificativ acordat de România Muntenegrului şi întregii regiuni în procesul de integrare în UE. Domnul Achim Tröster a subliniat faptul că Germania susține țările din Balcanii de Vest în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană, însă se așteaptă de la acestea să îndeplinească toate reformele necesare. Doamna Mădălina Mihalache a scos în evidenţă implicarea activă a Parlamentului European în procesul de stabilizare și asociere cu statele din Balcanii de Vest, în timp ce domnul Simion Costea a subliniat faptul că procesul de aderare este o poveste de succes a Uniunii Europene şi că pentru ca aceasta să continue în aceleaşi condiţii este necesară o pregătire minuţioasă a statelor candidate, astfel încât până în 2020 nu se preconizează un nou val de aderare. Noua strategie de extindere a UE urmează să fie făcută public anul viitor.

În continuarea deschiderii, conferința s-a desfăşurat în cadrul a trei paneluri, la care au participat experți din Kosovo, Spania, Albania, Elveția, Polonia, Franța, Republica Macedonia și România, care, prin natura prezentărilor susţinute au contribuit la realizarea unei dezbateri deschise și inclusive. Astfel, în primele două paneluri, cercetătorii prezenţi au abordat subiecte privind provocările politice ale procesului de integrare in UE şi aspecte definitorii privind politicilor publice și de securitate. În cadrul celui de-al treilea panel, participanții au avut ocazia să afle mai multe despre ultimele contribuții academice românești privind regiunea Balcanilor de Vest.

Primul panel, centrat pe tema „Current political challenges in the European integration process of the Western Balkans – country case-studies”, a cuprins prezentări privind procesul de integrare al Kosovo, efectele acordului Dayton asupra procesului de integrare al Bosniei Herțegovina, libertatea mass-media în procesul de aderare al Kosovo, calea europeană a Serbiei de la izolaționism internațional la acceptare, aspectele politice și instituționale post-Lisabona ale acțiunii externe a UE privind coerența promovării de către Uniune a statului de drept în Kosovo, precum și efectele politicii de extindere în cooperarea trans-frontalieră Kosovo-Albania.

În timpul discuțiilor care au urmat prezentărilor s-au ridicat probleme de actualitate precum suspiciunile de corupție din misiunea EULEX şi gradul în care afectează ele prezența Uniunii în regiune şi vulnerabilităţile aranjamentului constituţional din Bosnia și dificultăţile pe care le ridică colaborării politice dintre cele trei grupuri etnice (sârbi, bosniaci și croați).

În cadrul celui de-al doilea panel, cu tema „The impact of EU conditionality in the Western Balkans region. Policy aspects”, au fost abordate chestiuni precum abordarea aspectelor politice și de securitate ale Balcanilor de Vest, rolul societății civile în stimularea reformelor, interacțiunile inter-organizaționale în schimbarea politicii de extindere, provocările procesului de aderare pentru statele din această regiune, schimbările din mediul de securitate și felul în care afectează acestea aderarea la Uniune, impactul condiționalității UE în Balcanii de Vest, dar și rolul Uniunii Europene în asistenţa către o piață de muncă inclusivă în regiune.

În cadrul dezbaterii aferente, s-au enunțat idei precum: UE ca pol de putere transformativă într-o regiune care suferă de o acută fragmentare a societății și necesitatea implementării în statele Balcanilor de Vest a unor proiecte ţintite către dezvoltarea economică și eradicarea sărăciei..

Ultimul panel s-a concentrat pe prezentarea ultimelor cărți apărute în mediul academic românesc despre Balcanii de Vest. Astfel, în atenția participanților au fost aduse următoarele lucrări: „Suveranitatea statelor și integrarea europeană a Balcanilor: cazul Serbiei”, scrisă de conf. univ. dr. Dan Lazea, prorector al Universității de Vest din Timișoara, „NATO-EU: A Smarter Collaboration”, semnată de dr. Gabriela Horoșanu, și „Bosnia and Herzegovina: A Critical Case-Study of Europeanization”, aparţinând dr. Miruna Troncotă. Lucrarea domnului Lazea este o amplă cercetare interdisciplinară privind istoricul procesului de integrare în Balcanii de Vest, care depășește cazul Serbiei și reușește să ofere un răspuns la provocările complexe cu care se confruntă regiunea. În „NATO-EU: A Smarter Collaboration”, doamna Horoșanu exemplifică, pe baza studiilor de caz a misiunilor NATO și UE în Kosovo și Afghanistan, noile tipuri de amenințări la adresa securității, noile politici în domeniu și oferă scenarii și soluții pentru optimizarea planificării capabilităților în domeniul securității. Volumul „Bosnia and Herzegovina: A Critical Case-Study of Europeanization” al doamnei Miruna Troncotă oferă noi perspective privind conceptualizarea strategiilor UE în Balcanii de Vest, cu precădere în Bosnia Herțegovina, prin prisma modului în care condiționalitatea UE a fost percepută de toți actorii implicați în procesul de europenizare, fiind o contribuție inovativă atât pentru factorii de decizie, cât și pentru mediul academic interesat de evoluția politicii de extindere a UE și problemele Balcanilor de Vest.

Prin rezultatele ei, conferința a subliniat importanţa constituirii unui hub regional de expertiză şi a demonstrat capacitatea României de a-şi asuma această responsabilitate şi de a se implica activ în procesul de aderare a statelor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană, deopotrivă la nivel politic, cât şi academic.

Material conceput de Ionela Maria Ciolan, doctorand în relaţii internaţionale în cadrul SNSPA, şi editat de Liviu Iancu.