„UE nu are puteri magice ca să rezolve toate problemele lumii” – Interviu despre Politica Europeană de Vecinătate cu Simion Costea, Comisia Europeană

„În timp ce ne-am concentrat asupra terorismului jihadist, şase soldaţi ucraineni au murit în violenţele reluate în Donbass. Ambele vecinătăţi ale UE sunt în flăcări.”, observa fostul ministru de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, la numai o zi după ce, la 18 noiembrie, înaltul reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, Federica Mogherini, şi comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, prezentau public Comunicarea comună privind revizuirea Politicii Europene de Vecinătate (PEV), document strategic elaborat de Comisia Europeană după un laborios proces de consultare a statelor membre, statelor vecine, experţilor, oamenilor de afaceri şi societăţii civile.

Despre PEV şi procesul de revizuire, precum şi despre viitorul relaţiilor UE cu vecinii ei şi despre rolul pe care îl poate juca România în vecinătatea sa, puteţi afla mai multe din interviul oferit în exclusivitate pentru Europunkt de dl. Simion Costea, conferenţiar la Universitatea de Stat „Petru Maior” din Târgu Mureş şi policy officer în Departamentul pentru Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea, Comisia Europeană.

Europunkt: Precizaţi pe scurt ce este Politica Europeană de Vecinătate (PEV), cui i se adresează şi de ce a fost ea creată în 2004.

Simion Costea (S.C.): PEV este politica externă a UE faţă de cele 16 ţări vecine: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Siria, Liban, Iordania, Israel, Palestina, Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc. Politica europeană de vecinătate (PEV) a fost lansată în 2004 şi promovează stabilitatea, democrația și prosperitatea în țările cele mai apropiate de frontierele UE. UE își menține angajamentul față de aceste obiective, însă evenimentele din ultimii ani au demonstrat necesitatea unei noi abordări, a redefinirii priorităților și a introducerii unor noi metode de lucru. Multe dintre ţările vecine au vrut o relație specială cu UE, beneficiind de pe urma cooperării cu UE. Dar şi pentru UE este important să aibă vecini stabili, care respectă dreptul internațional şi cooperează.

Europunkt: Comisia Europeană a lansat în 2015 procesul de revizuire a PEV, cel mai recent pas în acest demers fiind Comunicarea comună pe această temă din 18 noiembrie, adresată Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului Regiunilor. De ce este nevoie de această revizuire?

S.C.: Pentru că situația din vecinătatea UE s-a agravat în ultimii ani. În anumite zone există fie conflicte grave şi instabilitate (Siria, Libia, Palestina, Ucraina), fie regimuri autoritare care încalcă drepturile omului. Criza migrației are un impact negativ asupra UE. UE vrea să îşi adapteze politica pentru a ajuta ţările vecine să îşi limiteze problemele.

Europunkt: Fostul director general pentru extindere din Comisia Europeană, Sir Martin Leigh, spunea că prin această revizuire „se acceptă că PEV a eşuat în obiectivul ei de a construi un inel de state bine guvernate în jurul Uniunii Europene. Majoritatea statelor vizate de PEV sunt mai instabile astăzi decât în urmă cu un deceniu.”  Este revizuirea o recunoaştere tacită a eşecului parţial de până acum al PEV sau este doar o împlinire firească a necesităţii de actualizare continuă?

S.C.: UE cunoaște bine marile probleme ale vecinătăţii şi trebuie să îşi adapteze politica pentru a  le răspunde în mod realist şi cât mai eficient.  Unii autori spun că PEV a eșuat şi trebuie desființată, dar o serie de alți autori, plus toate statele membre UE, Parlamentul European, ţările vecine, societatea civilă s-au exprimat în timpul consultării publice în favoarea menținerii PEV ca şi cadru al relațiilor speciale dintre UE şi vecinii săi. Dar UE nu are puteri magice ca să rezolve toate problemele lumii. Nici un actor internațional nu a reușit până acum să le rezolve. Când evaluăm PEV, trebuie să fim realiști.  Statele PEV  nu sunt parte a procesului de extindere a UE, nu sunt membre UE sau NATO.  În cadrul PEV, UE promovează obiective generoase şi foarte favorabile ţărilor vecine, le poate ajuta cu mijloacele sale soft power limitate, dar nu poate controla factorii interni şi externi care au generat crizele din aceste ţări vecine. Ţările vecine se află geografic în apropierea UE, dar în niciun caz nu se afla sub autoritatea UE.  Ţările vecine sunt state suverane aflate în situații complexe, sub impactul unor factori economico-sociali, politici, cultural-religioși şi geopolitici. Unele sunt grav afectate de sărăcie, corupție, șomaj, instabilitate. Unele ţări vecine au suferit  agresiuni externe, cu mijloace hard power.

UE îşi ajută vecinii cum poate, cu mijloacele sale soft power, folosind dialogul politic, finanțarea de proiecte, acordarea accesului pe piața UE pentru unele mărfuri, facilitarea regimului de vize etc. Datorită PEV cetățenii din Republica Moldova se bucură de libera circulație fără vize în UE. Datorită PEV s-au semnat AA/DCFTA [n.ed – acorduri de asociere şi liber schimb] cu Moldova, Georgia şi Ucraina, iar Marocul şi Tunisia negociază acorduri asemănătoare. AA/DCFTA sunt acorduri de liber schimb deosebit de ambițioase, care permit mărfurilor din ţările vecine să intre pe piața UE şi care susțin procesul de transformare democratică a acestor ţări. În cadrul PEV, UE alocă ţărilor vecine 15,4 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare şi de reformă ce trebuie realizate în perioada 2014-2020. În perioada 2007-2013, UE le-a alocat peste 12 miliarde euro pentru proiecte.

Europunkt: Care sunt principalele recomandări propuse de Comisia Europeană prin documentul din 18 noiembrie?

S.C.: Comunicarea din 18 noiembrie 2015 propune o abordare realistă a politicii de vecinătate. Comisia Europeană propune ca principii: abordarea diferențiată (de la ţară la ţară, în funcție de realitățile şi opțiunile fiecărei ţări vecine în parte), flexibilizarea instrumentelor UE (pentru a răspunde mai rapid şi mai eficient la crize), o mai bună comunicare din partea UE a obiectivelor şi realizărilor sale în folosul cetățeanului, creșterea rolului statelor membre, dar şi a ţărilor vecine partenere în deciziile privind PEV, concentrarea resurselor şi acțiunilor pe câteva domenii-cheie de interes comun, pentru a obține rezultate. Aceste domenii sunt: buna guvernare (inclusiv democrația, statul de drept, drepturile persoanelor aparținând minorităţilor), securitatea şi stabilizarea vecinătăţii, dezvoltarea economică şi comerțul (vizând şi crearea de locuri de muncă pentru tineri), securitatea energetică şi acțiunile climatice, gestionarea crizei migrației.

Principala prioritate politică a PEV va fi stabilizarea vecinătăţii. Se prevede o implicare mai puternică a societății civile, a partenerilor sociali și a tineretului. Se urmărește, de asemenea, implicarea mai puternică a statelor membre UE în definirea și punerea în aplicare a politicii în țările vizate de politica de vecinătate.  Noua PEV va simplifica unele metode de lucru, inclusiv prin desființarea tradiționalului pachet anual de rapoarte pentru fiecare țară. Raportarea va fi mai bine adaptată naturii și calendarului de lucru proprii fiecărei ţări partenere.  Noua PEV va încerca totodată să implice, după caz, alți actori regionali, din afara zonei de vecinătate, pentru a găsi soluții la problemele regionale; în domeniul energetic este necesară cooperarea mai intensă cu ţările Asiei Centrale, cu Rusia şi Iranul (când va fi posibil); în combaterea migrației ilegale şi traficului de persoane este necesară cooperarea cu statele Africii şi Orientului Mijlociu.

Europunkt: Atât Comunicarea comună din 18 noiembrie, cât şi declaraţiile pentru presă ale Federicăi Mogherini pe marginea revizuirii PEV pun accentul pe cooperarea dintre UE şi statele din vecinătate din postura de parteneri egali. Mai mult, principiile „diferenţierii” şi ale „implicării reciproce” (mutual ownership) deschid teoretic posibilitatea oricărui stat vecin de a reduce la maximum colaborarea cu UE şi de a promova orice valori, reguli şi standarde le consideră adecvate. Este posibil ca această combinaţie dificilă de pragmatism şi consensualism, care se doreşte să fie introdusă prin revizuire, să derapeze în timp către dezangajare din partea UE şi abandonarea promovării valorilor europene?

S.C.: UE şi-a propus obiective generoase, dar s-a dovedit că valorile şi standardele europene nu au fost adoptate de toți vecinii. Unele guverne vecine resping valorile şi standardele UE şi nici nu sunt interesate să se apropie prea mult de UE; altele nu sunt capabile să le implementeze din cauza instabilității interne.  UE nu poate să le impună cu forța valorile şi standardele europene. Însă UE va continua să promoveze valorile sale democratice universale în cadrul dialogului politic cu vecinii, relațiilor contractuale şi finanțărilor de proiecte. UE trebuie să îşi promoveze de o manieră pragmatică şi eficientă valorile şi interesele (inclusiv interesele privind securitatea internă şi internaţională, energia, migrația, comerțul).

Europunkt: La conferinţa de presă de la lansarea Comunicării comune (min. 11.10), Federica Mogherini a declarat: „Nu există nicio politică europeană care să aducă UE în confruntare cu cineva. Ideea de bază a Uniunii Europene este construită pe cooperare, internă şi externă.” Este validă această excludere a opţiunii confruntării, atunci când în ambele vecinătăţi ale Uniunii Europene există actori care, prin acţiunile lor, încalcă flagrant dreptul internaţional şi valorile europene?

S.C.: Mogherini are dreptate să spună că politica UE este construită pe cooperare, nu pe confruntare. Nu UE, ci acei actori care încalcă dreptul internațional sunt cei ce generează conflicte şi instabilitate în anumite regiuni. UE a adoptat sancțiuni împotriva acestor actori, tocmai pentru apărarea dreptului internațional, inclusiv apărarea principiului integrității teritoriale a statelor.

Europunkt: Una dintre direcţiile esenţiale ale revizuirii este implicarea mai strânsă a statelor membre în definirea şi în punerea în aplicare a politicii în ţările vizate de PEV. Care sunt oportunităţile care decurg de aici pentru România? Există riscul ca perspectivele diferite ale statelor membre faţă de unele ţări din vecinătate să creeze dificultăţi în definirea şi punerea în aplicare a PEV, în noile condiţii revizuite?

S.C.: Statele membre pot avea opțiuni diferite, dar negociază între ele pentru a ajunge la un numitor comun, pe baza valorilor şi intereselor comune. În cadrul UE, România are ocazia de a-şi promova zilnic interesele naționale şi a obține inserarea lor în pozițiile comune ale UE. Interesele României se regăsesc in pozițiile comune ale UE de promovare a cooperării la Marea Neagră,  de susținere a Republicii Moldova în procesul său de reformă şi de asociere cu UE, de respectare a principiului integrității teritoriale şi a drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naționale (inclusiv drepturile românilor din Ucraina). La Bruxelles, România are diplomați foarte buni, europeni adevărați, care promovează aceste obiective cu real profesionalism. Deoarece rolul statelor membre UE va spori, cred că România ar trebui să sporească resursele alocate pentru promovarea obiectivelor sale în cadrul PEV, așa cum fac şi alte state membre UE.