Care candidat e mai bun, pentru Franţa şi pentru România: Fillon sau Juppé?

Candidatul la președinție al forțelor de centru dreapta din Franța, care urmează să fie stabilit duminica aceasta în turul II al alegerilor primare, este privit ca potențialul președinte al Franței începând cu 2017, dată fiind decredibilizarea opțiunii socialiste după mandatul lui François Hollande şi populismul extremist al candidatei din partea Frontului Naţional, Marine Le Pen.

În cursa pentru desemnarea drept candidat al Republicanilor au rămas François Fillon, fost premier în timpul mandatului de preşedinte al lui Nicolas Sarkozy (44,1% la primare), şi Alain Juppé, fost prim-ministru în timpul lui Jacques Chirac (28,5% la primare). Prin ce se deosebesc programele electorale ale celor doi şi care ar fi mai potrivit pentru Franţa, dar şi pentru România?

Background biografic

Fillon: S-a născut în 1954 la Le Mans, în nord-vestul Franţei, dar în prezent trăieşte împreună cu soţia sa, de origine britanică, şi cei cinci copii într-un castel din secolul al XII-lea din sud-vestul ţării. Este de profesie avocat, a fost prim-ministru în timpul lui Nicolas Sarkozy, iar în prezent este deputat de Paris în Adunarea Naţională a Franţei. Singura pată neagră în biografia sa este acceptarea unei invitaţii a fostului dictator al Egiptului, Hosni Mubarak, de a participa la o excursie împreună pe Nil în 2010.

 Juppé: S-a născut în 1945 în sud-vestul Franţei, a fost căsătorit de două ori, şi are trei copii. De profesie inspector fiscal, a fost prim-ministru între 1995 şi 1997, în timpul lui Jacques Chirac, într-un mandat tulburat de greve de mare amploare, iar în prezent este primar al oraşului Bordeaux. În 2004, a fost condamnat cu suspendare pentru ilegalităţi în finanţarea campaniei electorale.

Politica externă şi de securitate 

Fillon: Doreşte ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei pentru anexarea Crimeei şi reluarea dialogului cu Moscova pentru a combate împreună ameninţarea teroristă. Este de altfel în relaţii foarte bune cu Vladimir Putin, care i-a trimis o sticlă de vin îmbuteliată în 1931, anul naşterii mamei lui Fillon, atunci când aceasta a decedat. Este deschis spre a colabora cu regimul lui Bashar al Assad în Siria împotriva Statului Islamic.

Privilegiază instituirea unei guvernanţe a zonei euro, în planul afacerilor europene.

Consideră că pericolul „totalitarismului islamic” este real şi vrea interzicerea întoarcerii luptătorilor islamişti din Siria, precum şi expluzarea oricăror persoane dovedite ca având legături cu grupurile islamiste radicale.

Juppé:  Este adeptul unei mai mari flexibilităţi în dialogul cu Rusia, dar este critic la adresa bombardamentelor ruse asupra Alepului şi a alianţei acesteia cu Bashar al Assad. Nu este de acord cu o intervenţie franceză la sol în Siria şi nici cu o alianţă cu guvernul al Assad.

În Europa militează pentru aprofundarea dimensiunii militare comune şi reducerea birocraţiei instituţiilor europene.

Susţine arestarea jihadiştilor întorşi din Siria şi supravegherea la domiciliu a persoanelor care au legături cu grupurile islamiste radicale.

Politică economică

Fillon: Este recunoscut ca un thatcherist dornic să aplice o terapie de şoc pentru creşterea competitivităţii economiei franceze. Astfel, în privinţa bugetului, intenţionează să facă economii de 100 miliarde de euro din cheltuielile statului, prin concedierea a peste 500.000 de funcţionari publici şi prin creşterea timpului de lucru pentru angajaţii de la stat la 39 ore pe săptămână. În ceea ce priveşte impozitele, Fillon susţine creşterea TVA la 22%, impunerea unei cote unice de impozitare pe veniturile produse de capital şi micşorarea taxelor pentru persoanele care investesc în IMM-uri. În ceea ce priveşte drepturile angajaţilor, susţine majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani şi dreptul angajatorilor de a negocia cu angajaţii timpul de lucru până la maximul admis de legislaţia europeană de 48 de ore pe săptămână.

Juppé: Susţine de asemenea reforme structurale neoliberale, dar mai moderate ca amploare. În privinţa bugetului, promite economii ale statului între 85 şi 100 de miliarde de euro, prin disponibilizarea a 200.000 de funcţionari şi creşterea nedefinită a timpului de lucru. De asemenea, susţine că în domeniul fiscal va creşte TVA-ul la 21% şi că va lua măsuri pentru ca impozitul pe venit să scadă cu 2 miliarde de euro pentru persoanele fizice. În privinţa drepturilor angajaţilor, pledează pentru majorarea săptămânii de lucru de la 35 de ore în prezent la pragul fix de 39 de ore şi, de asemenea, majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Politica în domeniul drepturilor civile

Fillon: Conservator, tradiţionalist catolic, nu va revizui totuşi legea care permite contractarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, dar doreşte să înăsprească regulile privind adopţia copiilor de către cuplurile de homosexuali. În privinţa religiei musulmane, este adeptul interzicerii burkini

Juppé: Nici el nu va revizui legea care permite contractarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi nici nu va modifica prevederile care permit adopţia copiilor de către cuplurile de homosexuali. În privinţa religiei musulmane, este împotriva interzicerii burkini.

Surse: Le Monde, Le Figaro, Parismatch