În luna mai, Comisia Europeană va prezenta propunerea legislativă privind Cadrul Financiar Multianual post-2020, care va trebui să acopere “gaura” de 12-14 miliarde de euro în bugetul UE produsă de Brexit. La începutul acestui an, comisarul european pentru buget, Günther Oettinger a anunţat că intenţionează ca cei 14 miliarde de euro pierduţi prin ieşirea Marii Britanii din Uniune să fie supliniţi jumătate prin tăieri de cheltuieli, iar jumătate prin „fonduri noi” transferate de statele naţionale. Comisarul Oettinger a cerut deschidere pentru negociere şi compromis, pentru binele Uniunii şi pentru a da un semnal de coeziune internă restului lumii.

După un lung serviciu în diplomația românească, în care i s-au încredințat succesiv poziții de Secretar de stat pentru integrare euro-atlantică, ambasador în Regatul Țărilor de Jos, Reprezentant Permanent la ONU și mai apoi la Uniunea Europeană, ambasador în Regatul Unit, Mihnea Motoc a deținut portofoliul Apărării Naționale în Guvernul Dacian Cioloş. În prezent, este consilier special al Președintelui Comisiei Europene pe problemele apărării și securității europene. În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, Mihnea Motoc a analizat perspectivele şi provocările privind articularea viitorului buget multianual al Uniunii, pornind de la investiţiile în apărare şi securitate.

2-13

Vladimir Adrian Costea: D-le Mihnea Motoc, asistăm la accelerarea proceselor de reformare ale Uniunii Europene în orizontul post-Brexit. În momentul de față, care sunt principalele provocări cu care se confruntă UE și statele membre?

Mihnea Motoc: Surprindeţi foarte bine dominanta politică a momentului. Pe de o parte, după cum constata expresiv preşedintele Juncker în „Starea Uniunii” din septembrie trecut, vântul bate din nou în pânzele Europei, creşterea economică e credibil reluată pe întreg cuprinsul UE, gradul de angajare a crescut notabil, Europa este destinaţie investiţională chiar mai atractivă decât înainte şamd. Pe de altă parte, astfel de contexte favorabile sunt cele mai bune ocazii pentru a schimba şi adapta ce e de schimbat şi adaptat. Uniunea Economică şi Monetară trebuie completată, nu numai pentru a fi mai pregătiţi şi mai rezilienţi la o viitoare posibilă criză, ci şi pentru a îngădui sistemului Euro să îşi realizeze integral promisiunile. În vremurile de azi, nu ne putem permite să ne refuzăm mai multă Europa în zonele critice ale apărării şi securităţii. Preşedintele Comisiei vede aceste lucruri realizate de o manieră în care să nu rămână zone de exceptare nici chiar pentru cele mai avansate procese de integrare (Schengen, Euro), în care Uniunea îşi păstrează puterea de atracţie şi inspiraţie dincolo de contururile sale prezente, ajungând din nou în măsură să ia în considerare noi extinderi. Toate acestea pot reuni pe cei 27 care vor fi la Sibiu în primăvara anului viitor în jurul unei agende politice cu adevărat strategice. Avem acum şi posibilitatea de a răspunde provocărilor şi de a corela oportunităţile momentului într-un buget multi-anual apt să susţină viziunea conturată pentru UE până la orizontul anului 2025.

Care sunt principalele așteptări și temeri ale cetățenilor europeni din punct de vedere economic, social, politic și militar?

Tendinţa clară din ultimii ani este ca europenii să se raporteze cu cel mai înalt grad de preocupare mai întâi şi mai întâi la ameninţările de securitate ce ne asaltează sistematic, atât în dimensiunea convenţională, cât şi în plan asimetric. Majoritatea europenilor susţin, constant în ultimii ani, „mai multă Europă pe linie de apărare şi securitate”. Preocupările legate de dinamica economică şi socială din Europa s-au ajustat în raport de creşterea economică şi a gradului de angajare înregistrată în Uniune. Persistă îngrijorările – mai dificil de măsurat – ţinând de percepţia faţă de implicaţiile globalizării şi având nu de puţine ori tendinţa de transferare înspre alte fenomene precum migraţia, la rândul său generatoare uneori de poziţionări politice spre extreme.

Răspunsul european comportă un mix de politici propuse în materie de industrie, digitalizare, securitate cibernetică, formare etc. La nivelul Uniunii şi dimensiunea socială rămâne în centrul politicilor propuse; la sfârşitul anului trecut, liderii europeni au convenit asupra „Palierului social”. Testul major al solidităţii răspunsului european la aceste reprioritizări ori accente noi din aşteptările cetăţenilor noştri va fi dat de măsura reflectării lor în viitorul buget multi-anual. În palierul politic, aş nota că e de aşteptat ca dezbaterea electorală la viitorul scrutin european să includă mai multă tematică europeană decât a fost cazul până acum şi – din această raţiune precum şi altele -, să suscite un interes sporit şi o participare superioară.

Sub impactul Brexit-ului și al dezbaterilor privind multiplele scenarii de reformare a UE, în ce măsură procesul de articulare a viitorului buget multianual al UE prezintă o miză aparte față de adoptarea cadrul financiar multianual 2014-2020?

Sunt multiple unghiurile sub care viitorul cadru financiar multi-anual al UE va fi diferit de cel în vigoare. Două sunt evidente încă de pe acum: necesitatea de a compensa pierderea creată de ieşirea contributorului net care este Marea Britanie, respectiv aceea de a finanţa priorităţile politice noi fixate pe agenda UE la cel mai înalt nivel, precum apărarea, securitatea ori migraţia. Mai apoi, va fi necesar mai mult decât oricând până acum ca bugetul multi-anual să reflecte aşteptările politice tot mai bine conturate despre cum va trebui să arate Uniunea noastră la jumătatea viitorului deceniu, precum şi să sprijine viziunea unei Europe care protejează, împuterniceşte şi apără. Avantajele acţiunii la nivel european – „valoarea adăugată europeană” – vor trebui să transpară cu încă şi mai mare claritate. În fine, sub aspect temporal, vom avea de data aceasta fie un acord timpuriu asupra Cadrului multi-anual – anume înainte de alegerile europene -, fie o adoptare a acestuia după scrutin, ceea ce în ambele ipoteze va antrena unele diferenţe semnificative faţă de abordarea urmată tradiţional.

Care sunt obiectivele UE și ale statelor membre în privința creșterii investițiilor în apărare și securitate? Identificați existența unui consens general, sau dimpotrivă, există perspective diferite de raportare la investițiile alocate pentru apărare și securitate?

Indiferent după cum în viitoarea bugetare multi-anuală apărarea şi securitatea vor fi abordate sau nu în cadrul unui acelaşi capitol bugetar, obiectivele principale vor fi stimularea cooperării între Statele Membre şi actorii industriali din domeniu pentru generarea capabilităţilor de apărare necesare în mod special implementării obiectivelor strategice formulate la nivelul UE, cu generarea de economii de scară şi producerea de valoare adăugată europeană demonstrabilă (pe linie de apărare), respectiv finanţarea consolidată a protecţiei frontierelor externe şi acţiunile europene preconizate în complementarea eforturilor naţionale în materie de securitate şi apărare cibernetică, riscuri hibride şi terorism. Legat de gradul de susţinere pentru bugetarea adecvată a acestor politici prioritare, aş afirma că se conturează un consens solid asupra principiului, rămânând ca acesta să se reflecte şi asupra nivelului de finanţare ce va fi propus, respectiv asupra surselor respectivei finanţări.

Care este mesajul pe care UE și statele membre trebuie să-l transmită cetățenilor europeni atunci când se raportează la investițiile în apărare și securitate?

Sunt 5 mesaje ce pot fi considerate esenţiale: conflictualitatea lumii de azi şi riscurile crescute de securitate nu mai pot fi gestionate doar prin eforturi naţionale ale statelor UE; apărarea şi securitatea rămân competenţe şi responsabilităţi suverane ale naţiunilor noastre, tot ce se investeşte la nivel european este menit să completeze şi complementeze acele eforturi; nu vom propune nici o investiţie europeană ce nu aduce valoare adăugată, atât în domeniul apărării şi securităţii, cât şi în general; nu vom propune altceva decât ceea ce este strict necesar; cel mai important, la fel ca în discuţia bugetară naţională, nici în cea europeană nu e îndreptăţit să constrastăm alocarea pentru apărare cu nici o altă alocare, inclusiv şi mai ales pentru că fără siguranţă nu putem beneficia până la urmă de nimic altceva, respectiv pentru că fără a ne creşte profilul în aceste dimensiuni Europa nu va mai conta la fel în lumea de azi, ceea ce indubitabil ne afectează pe toţi.

În contextul deținerii Președinției Consiliului UE în primul semestru din 2019, care sunt oportunitățile de care România dispune pentru a aduce o contribuție importantă la negocierile privind adoptarea Bugetului multianual 2021 – 2027?

Preşedinţia română a Consiliului UE va avea în toate scenariile un rol major în gestionarea unui segment al următorului Buget multi-anual, segment ce poate fi cel decisiv în situaţia în care va fi posibilă adoptarea acestuia înaintea scurtinului european. Aceasta întrucât una din specificităţile şi dificultăţile principalei negocieri bugetare europene este ca de data aceasta adoptarea cadrului bugetar nu mai survine la mijlocul, ci spre finalul unei legislaturi. Dincolo de acest aspect, sunt de relevat şi alte provocări considerabile ce trebuie avute în vedere legat de viitoarea perspectivă financiară: va fi un buget la care nu mai participă unul din contributorii principali, Marea Britanie, un buget în care vor trebuie prinse priorităţile politice noi pe care statele membre le-au definit în aceşti ani (apărare, securitate, migraţie, între altele) şi un buget care va trebui să reflecte ţintele strategice agreate pentru Europa anului 2025. Prin urmare, dincolo de contribuţia majoră la articularea viziunii pentru Europa de mâine cu prilejul Summit-ului de la Sibiu, de gestionarea momentului în care se va consuma Brexit-ul, Preşedinţia românească va fi negreşit deopotrivă extrem de solicitantă şi importantă în conturarea suportului bugetar pentru opţiunile politice majore ale următorului interval de construcţie europeană.

Punctele de vedere exprimate în acest interviu sunt ale intervievatului și nu reflectă necesarmente pe cele ale Comisiei Europene.

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu