În toiul negocierilor pentru funcțiile-cheie ale UE, Macron a spus că dacă nu se înțeleg asupra acestor lucruri, atunci nu poate fi vorba nici despre aderarea statelor din Balcanii de Vest. La momentul actual, oficial, Franța a dat acest veto asupra extinderii, deși focusul oficial al UE îl reprezintă regiunea balcanică: Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord (proaspăt membru NATO).

Potrivit unui diplomat citat de Politico Europe, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei, se arată într-un articol de pe Calea Europeană.

Între timp, Serbia, Albania şi Macedonia de Nord vor crea un “Schengen balcanic”, iar “înghețarea” politicii de extindere afectează și România, deoarece “zvonistica” spune că am putea face switch cu Ungaria privind portofoliul de Transport cu cel Vecinătate și Extindere; veto-ul Franței afectează negocierile de switch, pe același model cu funcția de Procuror European, unde Laura Codruţa Kovesi a câștigat după ce Macron și-a anunțat sprijinul pentru că a primit Banca Centrală Europeană, pe care o dorea Berlinul.

Germania are interese privind extinderea în Balcanii de Vest pentru noi piețe de desfacere și menținerea economiei bazate pe export (49% din PIB din export, unde 67% este în UE), iar recunoașterea Kosovo este dovada. România nu recunoaște separatismul, dar susține extinderea, mai ales către Est (Republica Moldova), iar după aderarea Macedoniei de Nord la NATO, ministrul Apărării Gabriel Leş a avut două întâlniri bilaterale cu Radmila Shekerinska la Skopje și la București. În acest sens, România trebuie să joace între interesele divergente franco-germane, mai ales după Brexitul de la 01.11, pentru a obține portofoliul de Vecinătate și Extindere.

Sursa foto: insajderi.com

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu