Noi obiective de politică externă pentru Parteneriatul Estic, implicații pentru România

Săptămâna trecută, noua Comisie „Geopolitică” Europeană a decis liniile directoare, pe baza cărora, în următorii ani, vor fi desfășurate relațiile cu țările Parteneriatului Estic. Comisia von der Leyen reprezintă echilibrul dintre puterea politică și geografia cu valență variabilă ce influențează comportamentul subiecților din mediul internațional. În consecință, într-un climat geopolitic destul de vitreg și presărat de incertitudini, noua strategie își propune să confere claritate în logica politicii sectoriale europene, vizând multiple domenii. Ce reprezintă PaE pentru România, și cum poate fi interpretată noua strategie?

Comisia Europeană împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au lansat miercurea trecută, pe 18 martie 2020, noile obiective de politică externă ce se coagulează sub egida noii strategii post-2020 pentru Parteneriatul Estic.

Să ne amintim de faptul că avem o nouă Comisie Europeană, din noiembrie 2019, condusă de către președinta Ursula von der Leyen, deci, o nouă strategie de extindere și o necesitate de elaborare a unei strategii coerente și cuprinzătoare pentru vecinătatea estică, care să abordeze toate dimensiunile relevante: politică sectorială, de securitate, economică și strategică. Astfel, după un an de consultări referitoare la viitorul Parteneriatului Estic post-2020, începute în mai, s-a ajuns la un consens, concretizat prin cele peste 200 de contribuții din partea statelor membre UE, Parlamentului European, Băncii Europene de Investiții, cât și a societății civile și mediul academic. Vocea tinerilor europeni a reprezentat de asemenea un factor important, aceștia putând face recomandări prin intermediul platformelor ”Eastern Partnership Youth Forum” și ”Young European Ambassadors”.

Parteneriatul Estic și importanța acestuia

PaE, în fază incipientă, a fost lansată în 2009, drept o inițiativă comună a Poloniei și Suediei, având drept scop principal aprofundarea și consolidarea relațiilor dintre UE, cele 27 de state membre și cele șase state din zona Vecinătății estice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Mai mult, acesta reprezintă de asemenea o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate, lansată în anul 2004, prin care Uniunea Europeană a definit relația cu toate cele 16 state din vecinătatea sa (sudică și estică) pentru a ajunge la cea mai strânsă asociere politică și la cel mai înalt grad de integrare economică posibilă, cu o posibilitate de aderare la proiectul european.

Prin intermediul PaE, și implicit, al politicii de vecinătate, UE subliniază cele trei axe de cooperare principale: dezvoltarea economică, securitatea și migrația (mobilitatea persoanelor). De asemenea, sunt vizate și reformele în aceste domenii, susținute prin ajutoare financiare destinate celor șase țări din cadrul PaE, care pot fi acordate și prin intermediul clauzei de asistență financiară cu caracter urgent, stipulată în articolul 213 TFUE. Importanța noii strategii reiese din redefinirea abordării față de statele PaE și prin adoptarea unor măsuri de colaborare croite după nevoile fiecărui stat în parte – consecință a acțiunilor intrusive ale Rusiei. Să nu uităm faptul că intervenția Rusiei în Ucraina, concluzionată prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, a condus la oprirea temporară a eforturilor UE în vederea semnării unui acord de asociere cu Ucraina.  Astfel, această abordare va încuraja apropierea de UE, fără a da impresia că aceste state sunt obligate să aleagă între UE sau Federația Rusă.

Principiile cheie ale noii Strategii PaE post-2020

De remarcat că această strategie comună propune ‘consolidarea rezilienței’ ca obiectiv imperativ, conceptul ce se afla și în centrul Strategiei UE de Securitate lansată în 2016.  Astfel, cele cinci principale obiective de politică externă vizate de către noua strategie, elaborată de către UE, statele membre și țările partenere pentru Parteneriatului estic post-2020 sunt, pe scurt: 1. Economii mai puternice și integrate; 2. Instituții responsabile, promovarea statului de drept și a securității ; 3. Promovarea unui climat verde; 4. Continuarea procesului de digitalizare; 5. Dezvoltarea unor societăți incluzive.

Referitor la nivelul ecologic, putem vorbi aici de mai multă reziliență și eficiență energetică prin reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, care reprezintă factorii cheie ai European Green Deal (Pactul ecologic european), dar și de stimularea folosirii eficiente a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată, însoțită de reducerea poluării.

Sectorul de infrastructură tehnologică este destul de important în noua strategie. Pe lângă faptul că observăm progrese remarcabile – de exemplu, un acces mai ușor la o rețea de internet în bandă largă de capacitate pentru 2 milioane de oameni de știință, academicieni și studenți la peste 700 de instituții de cercetare și educație din cele șase țări membre PaE -, există și o dorință de a îmbunătăți infrastructura digitală în vederea trecerii progresive la rețeaua 5G destul de controversată datorită riscurilor de securitate cibernetică la nivelul UE și a statelor membre.

Până în 2020, peste 80.000 de schimburi de tineret au fost realizate sub egida programului internațional Erasmus+, iar, la Tbilisi, Școala Europeană oferă educație de înaltă calitate tinerilor. Prin prezenta strategie, se stipulează că cercetarea și inovarea reprezintă un factor crucial.

În ceea ce privește nivelul economic, în acest sens, UE a oferit IMM-urilor peste 125.000 de împrumuturi, pentru a sprijini creșterea în regiune, cu precădere în Ucraina și Republica Moldova. Noua strategie își propune să consolideze demersurile realizate până în prezent de către UE în susținerea partenerilor estici. Astfel, prin aceste noi obiective de politică externă, entitatea europeană își propune să finalizeze accesul Ucrainei la pachetul de sprijin în valoare de 12,8 miliarde de euro, pentru eficientizarea procesului de reformă (lupta împotriva corupției, reforma sistemului judiciar, reforma constituțională și electorală, îmbunătățirea climatului de afaceri, eficiența energetică, precum și reforma administrației publice) propus de către fostul președinte Petro Poroșenko. Din această sumă, 11 miliarde de euro au fost deja acordate sub formă de asistență macrofinanciară (AMF).

Acordul de asociere semnat cu Ucraina, intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, s-a tradus prin noi oportunități economice, atât pentru UE, cât și pentru Ucraina. Astfel, în 2018, UE era principalul partener economic al Ucrainei, comerțul cu comunitatea europeană reprezentând 42% din totalul volumului schimburilor comerciale al țării. În ceea ce privește sectorul de securitate în regiune, UE nu recunoaște anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă. Astfel, UE continua să sprijine Ucraina în vederea soluționării conflictului.

De la lansarea Parteneriatului Estic, Republica Moldova a reușit, într-o perioadă scurtă de timp, să obțină principalele beneficii pe care le-a oferit această structură europeană, și anume, regimul liberalizat de vize cu UE și semnarea Acordului de Asociere și cel de Liber Schimb care au făcut din UE principala piață de desfacere a Republicii Moldova, consecință a creșterii exportului – de exemplu exportul de miere, care constituie un procent important.

Interesele României în continuarea PaE

Trebuie subliniat în acest context faptul că PaE a fost un dosar prioritar pentru România pe durata deținerii Președinției rotative a Consiliului, eforturile fiind concentrate majoritar pe creșterea vizibilității platformei de cooperare și a beneficiarilor săi, dar și pe promovarea unei viziuni strategice pentru perioada post-2020. România este interesată de consolidarea PaE, iar pe durata deținerii mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene, a participat în mod activ la desfășurarea evenimentelor din marja aniversară a celor 10 ani de existență a PaE (reuniunea ministerială PaE – 13 mai 2019 și conferința aniversară PaE la nivel înalt din 14 mai 2019).

PaE oferă României importante oportunități de comerț și investiții cu cele șase țări partenere, având în vedere că numărul companiilor din țările DCFTA care exportă în UE a crescut semnificativ din 2015: în Georgia cu 35%, Republica Moldova cu 40% și Ucraina cu 26%. Pe lângă acest lucru, vecinătatea estică reprezintă un interes major în politica externă a României, deoarece una din prioritățile politicii naționale române este stabilitatea în zona extinsă a Mării Negre, iar consolidarea prezenței UE și a statelor membre în procesele de reformă internă ale statelor partenere PaE constituie un factor de stabilitate în regiune. Nu în ultimul rând, având în vedere evoluțiile recente pe flancul sud-estic al NATO, România poate contribui la întărirea cooperării UE-NATO prin expertiza sa în domeniul apărării și securității, pentru promovarea păcii și stabilității în regiune. Astfel, putem spune că România are un interes natural în sprijinirea consolidării, în vecinătatea UE, a unui spaţiu comun de stabilitate, securitate şi progres, în adâncirea relaţiilor dintre UE şi vecinii din Est şi din Sud, pe baza intereselor comune şi a valorilor împărtăşite.

De asemenea, în cadrul discursurilor de la summiturile PaE din 2015 și 2017, președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că Republica Moldova, Ucraina și Georgia continuă în mod susținut parcursul lor european și a încurajat continuarea politicilor clare ale UE în vecinătatea estică. România sprijină Republica Moldova în mai multe sectoare: la nivel instituțional, prin programe și colaborare, de exemplu, prin ajutorul financiar important acordat în cadrul acordului privind ajutorul financiar nerambursabil semnat în data de 27 aprilie 2010. De asemenea, în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova, România a inițiat în ianuarie 2010, Grupul pentru Acțiune Europeană a Republicii Moldova, în vederea promovării intereselor și vizibilității Republicii Moldova pe agenda europeană. Este cunoscut faptul că România sprijină în mod constant şi susţinut, atât prin eforturi diplomatice, cât şi prin asistenţă concretă, parcursul european al Republicii Moldova şi se pronunţă pentru recunoaşterea perspectivei europene a Republicii Moldova.

Concluzii

Merită urmărit parcursul UE, sub conducerea Ursulei Von Der Leyen, în încercarea de a atinge cele cinci obiective principale în relația cu țările membre PaE, având în vedere că, în iunie 2020, la Bruxelles, se va ține summit-ul PaE ce va concretiza noua strategie pentru Parteneriatul Estic. Este de asemenea de urmărit evoluția relațiilor dintre UE și Belarus având în vedere că Belarus face deja parte din Uniunea Economică Euroasiatică. Belarus adoptă o politică multilaterală în relația cu UE, dar, conform declarațiilor președintelui Lukașenko, pentru moment nu există intenții de aderare. Summit-ul de la Bruxelles ar putea, totodată, să consolideze răspunsuri concrete pe care UE să le ofere aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei.

Sursa foto: Vestnik Kavkaza