Efectele economice ale crizei provocate de noul coronavirus sunt greu de estimat la acest moment, dar cu siguranță vor fi serioase, mai mari decât cele ale crizei financiare izbucnite în 2008. Guvernele și băncile centrale sunt chemate să ia măsuri rapide și cuprinzătoare pentru limitarea efectelor negative asupra economiei. În timp ce UE continuă să se împiedice în uniunea monetară nedesăvâșită, SUA și Marea Britanie iau măsuri ferme și excepționale.

Sprijinul FED pentru economia americană

Rezerva Federală a luat decizia să acorde împrumuturi suplimentare de 2300 miliarde de dolari pentru economia SUA în timpul pandemiei de coronavirus, prin crearea de noi facilități pentru a oferi credit întreprinderilor mici și municipalităților și extinderea măsurilor introduse luna trecută pentru a susține piețele datoriei corporative.

„Rolul Fed este să ofere cât mai mult sprijin și stabilitate în această perioadă de activitate economică restrânsă, iar acțiunile noastre de astăzi vor contribui la asigurarea revenirii finale cât mai viguroase”, a declarat joi președintele Fed, James Bullard.

Fed va pune la dispoziție un fond de împrumuturi în valoare de 350 miliarde USD pentru instituțiile financiare care stau la baza oferirii de credite către IMM. Fed va crea de asemenea un fond separat pentru pus la dispoziția băncilor comerciale americane în valoare de 600 miliarde USD (din care 75 miliarde USD cu sprijinul Trezoreriei SUA), prin care va cumpăra împrumuturi.

Fed va pune la dispoziție municipalităților o facilitate pentru împrumuturi municipale în valoare de până la 500 miliarde USD, din care 35 miliarde oferite de către Trezoreria SUA.

Sprijinul acordat direct statelor americane si comitatelor cu cel puțin 2 milioane locuitori sau orașelor de cel puțin 1 milion locuitori se va ridica la 500 miliarde USD, împrumuturi directe pe termen scurt.

Banca Angliei va finanța în mod direct cheltuielile suplimentare ale guvernului  Regatului Unit

Marea Britanie a devenit prima țară care a recurs la finanțarea monetară directă a guvernului pentru a acoperi costurile imediate de combatere a coronavirusului. Banca Angliei a fost de acord cu o cerere a Trezoreriei pentru a finanța direct nevoile temporare de cheltuieli ale statului. Această decizie permite guvernului britanic să angajeze cheltuieli suplimentare fără a apela la piața de obligațiuni în această perioadă.

Inițial, guvernatorul Băncii Angliei Andrew Bailey, s-a opus unei asemenea soluții. Decizia luată acum arată presiunea extraordinară cu care se confruntă guvernele pentru a asigura capitalul necesar susținerii schemelor de ajutor ale economiei (precum cheltuieli cu șomajul, susținerea măsurilor de luptă cu covid, ș.a.). Deja guvernul a triplat sumele pe care anunțase că le va atrage de pe piață, de la 15 miliarde la 45 miliarde lire în această lună.

Facilitatea de finanțare a Băncii Angliei, de obicei de doar 370 milioane lire sterline, este nelimitată. In 2008 această facilitate s-a ridicat temporar la 20 de miliarde lire sterline, acum ne putem aștepta să depășească această sumă.

FMI

FMI si-a dublat capacitatea de acordare de împrumuturi de urgență până la 100 miliarde dolari. Țările cu venituri mici sau emergente este de așteptat să fie cele mai lovite de criza sanitară curentă. Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a declarat înaintea întâlnirilor de primăvară care vor avea loc săptămâna viitoare în mediul on-line că state precum Kîrgîzstan, Rwanda, Madagascar și Togo au primit deja de la boardul FMI unda verde pentru asemenea împrumuturi de urgență.

Franța

Guvernatorul Băncii Franței, Villeroy de Galhau, a declarat că în viitor pot fi prevăzute măsuri directe de împumuturi către companii, măsuri care să combată o eventuală deflație ca urmare a crizei. Deși Banca Centrală Europeană și-a mărit masiv achizițiile de obligațiuni suverane și corporative ca răspuns la criza coronavirusului, a evitat să discute posibilitatea „banilor din elicopter” (lichidități care să fie înmânate de către băncile centrale direct întreprinderilor sau persoanelor fizice).

În același timp, ajutorul anual umanitar francez către Africa, de 1,2 miliarde Euro, va fi complet redistribuit către cauze din acest continent legate de criza coronavirus.

Acțiunea Eurogrup

Miniștrii de finanțe ai eurozonei s-au reîntâlnit joi în spațiul virtual pentru a ajunge la o concluzie comună. Este fără doar și poate în joc nu doar existența proiectului euro, ci a întregului proiect al UE. Întâlnirea a început cu întârziere deoarece negocieri furibunde între cele două extreme, Italia și Olanda, au fost mijlocite (de pe poziții diferite) de către Franța și Germania

Existau două zone de disputa ”obligațiunile corona” – asumarea de datorii comune la nivelul eurozonei – și modul de utilizare a mecanismului financiar de stabilitate (ESM) – instrumentul de luptă în crize aflat la dispoziția BCE.

Țările nordice, în frunte cu Germania și Olanda, se opun feroce emisiunii de obligațiuni comune la nivelul eurozonei.

Și în ceea ce privește ESM, căpitanii taberelor sunt Italia si Olanda. Activarea ESM ar permite BCE să deruleze operațiuni extinse pentru protejarea economiilor europene, printre care cea italiană și cea spaniolă (probabil cea mai afectată). Pentru ca acestea să iasă din criză, ar fi imperios necesar ca BCE să aibă un rol egal cu FED în economia UE.

În final, în aplauzele (nemeritate) ale miniștrilor de finanțe, s-au luat decizii pe care ministrul de finanțe italian le-a numit ”îndrăznețe și ambițioase” si în urma cărora  ministrul german Olaf Scholz a apreciat că a fost „o zi mare pentru solidaritatea și puterea europeană”.

Pachetul de măsuri totalizează 540 miliarde euro.

Este de remarcat viteza de asumare a deciziilor si termenul de punere în aplicare de aproximativ 2 săptămâni, mult diferit față de măsurile din criza financiară din 2008. Totuși, deciziile pot fi apreciate ca pași mici și, de fapt, o amânare a măsurilor ce trebuie luate cu adevărat post criza sanitară pentru refacerea, reajustarea economiilor europene, iar pachetul este afectat de lipsa de coeziune a țărilor nordice cu cele sudice și poate fi caracterizat ca timid prin comparație cu așteptările și măsurile luate de SUA si Marea Britanie. Ele sunt menite să scoată din criză o economie care va cădea în medie cu 7-8% anul acesta, ca urmare a măsurilor sanitare (o scădere de 1 trilion a valorii economice produse în UE).

Cele trei măsuri constau în:

  • o linie de credit revizuită pentru situația de pandemie prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM), linie ce va fi operațională în 2 săptămâni – cele 240 miliarde euro fiind elementul central al măsurilor;
  • o creștere a capacității de creditare a Bănci de Investiții Europene – aproximativ 200 miliarde euro;
  • o schemă de susținere a șomajului propusă de Comisia Europeană (SURE) – 100 miliarde euro.

În plus, miniștrii au propus ca pe viitor să fie înființat un fond temporar și țintit pentru susținerea refacerii economiilor post criză sanitară –  fără detalii privind modul de finanțare și dimensiunea sa.

In negocierile care au durat mai mult de 16 ore, miniștrii de finanțe au decis în primul rând ca să permită o depășire a limitelor anuale ale deficitului bugetar pentru fiecare țară în parte cu până la 2% pentru măsuri directe sau indirecte menite să stopeze criza sanitară. Această excepție nu se aplică și măsurilor pentru susținerea directă a întreprinderilor afectate. Olanda a insistat ca pentru aceste măsuri să se aplice condiționalități. De exemplu, Italia ar putea împrumuta până la 38 miliarde euro mai mult în acest fel.

În esență, Franța și Germania au rămas în continuare pe poziții foarte diferite legate de o reală mutualizare a datoriilor, de aceea în textul final nu apare nici o referință la coronabonduri, ci doar la „instrumente financiare inovative în acord cu tratatele europene”.

Se pare că țările nordice preferă să le facă să plătească pentru păcate financiare anterioare pe țările sudice, decât să folosească oportunitatea coronavirus pentru a construi o temelie solidă pentru viitor. Deși putem considera că înțelegerea de aseară este un pas înainte, este un pas timid care caracterizează și perpetuează actuala uniune monetară incompletă.

Este rezonabilă politica țărilor nordice de a se păstra un echilibru în dezvoltarea pe termen lung în condiții normale, numai că este regretabil că această criză majoră (exogenă) nu a fost încă folosită ca o oportunitate de a desăvârși această uniune monetară. Astfel, proiectul european rămâne în pericol. Dacă răspunsul final la criză va include decizii care fac din Euro o monedă puternică și din eurozonă o uniune monetară în plenitudine, reprezentată de BCE cu puteri similare FED, proiectul politic va putea dăinui. Încă mai e timp, dar fereastra se poate închide brusc.

Sursa foto: Reuters

 

Tags: , , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu