Interviu/ Alina Oprea, expert contracte: „Specialiștii BERD au sfătuit pentru lucrările de infrastructură să se foloseacă cărțile FIDIC roșu”

Multe dintre problemele legate de starea actuală a infrastructurii din România au fost explicate prin negocierea unor contracte dezavantajoase pentru statul român ca beneficiar. Dar în ce constau mai exact contractele pentru lucrările importante de infrastructură?

Alina Valentina Oprea, expert în contractare, explică folosirea standardelor FIDIC, organizația internațională a inginerilor consultanți, în încheierea contractelor pentru construcții de infrastructură, într-un interviu acordat lui Alexandru Filimon, pentru CNAIR.

Alexandru Filimon: Ce trebuie să știe un inginer constructor despre FIDIC? Ce învață el la școală despre acest lucru?

Alina Valentina Oprea: La școală, în ultima vreme, am înțeles că se mai învață câte ceva, dar înainte nu se învăța nimic despre FIDIC și în general despre contracte de construcții. Ce trebuie să știe un inginer constructor este că FIDIC-ul reprezintă un contract de construcții care se semnează între Beneficiar și Antreprenor.

FIDIC-ul este o organizație internațională a inginerilor consultanți fondată în 1913 cu sediul la Geneva. Aceștia de 60 de ani au tot perfecționat forme de contract care să se potrivească în orice sisteme de legi din lume.

În prezent, FIDIC-ul se folosește în mai mult de 100 de țări din lume inclusiv în România. La noi în țară se folosește de la mijlocul anilor 90 când au început primele reabilitări de drumuri. Printre primii utilizatori de contracte FIDIC a fost Administrația Națională a Drumurilor, actualul CNAIR. A fost o vreme frumoasă, de aventură, când toți descopeream ce este FIDIC-ul.

Acum folosim FIDIC 1999, respectiv cărțile roșii și cartea galbenă. Diferența dintre ele nu este atât de mare, totuși, există o diferență esențială. În cartea FIDIC roșu beneficiarul este cel care face proiectul îl dă antreprenorului – acesta este proiectul și antreprenorul construiește după el. În cartea FIDIC galben, Antreprenorul face și proiectul conform specificațiilor date de beneficiar. Antreprenorului i se aprobă proiectul și conform acelui proiect aprobat contruiește lucrarea respectivă.

A.F.: Diferențele acestea pot genera părți mai bune sau mai proaste în derularea unui proiect de infrastructură rutieră? Putem să nominalizăm câteva așa DA, așa NU?

A.V.O.: Da, și pornim chiar din practică. Atunci când beneficarul folosește FIDIC-ul roșu trebuie să facă 2 licitații, mai ales dacă este autoritatea publică și lucrează cu fonduri publice. O licitație pentru a angaja un proiectant la care să-i dea tema de proiectare și proiectantul face proiectul respectiv. Se întocmește documentația de licitație pentru lucrări și apoi constructorul licitează în a doua licitație.

Din cauză că vor fi două licitații aparent timpul este mai lung de la ideea vrem să facem lucrarea respectivă la licitație pentru proiectare, proiectarea propriu zisă, licitație pentru construcție, construcția propriu zisă. Sunt mai multe etape și aparent este timpul mai lung.

În acest caz, autoritățile contractante s-au gândit: „Hai să facem cumva să avem lucrarea mai repede”. Deci facem o singură licitație în care alegem o entitate sau un consorțiu, o asociere de firme care să facă și proiectul și execuția. Acestea ar fi principalele diferențe, dar vin cu un preț. În contractul FIDIC roșu atunci când beneficiarul face proiectul are grijă și la final când îl aprobă ca proiectul să fie cât mai aproape de cum vrea el să iasă lucrarea. Și acest proiect cât mai aproape de dorința lui îl dă antreprenorului să-l construiască.

În contractul FIDIC galben, când antreprenorul face și proiectul practic, beneficiarul îi dă niște specificații, niște liniii generale, un proiect orientativ. Conform acestui proiect, antreprenorul care face și proiectare și execuție, avansează în limita temei de proiectare numai că proiectează așa cum înțelege el proiectul și nu întodeauna se nimerește pe gândirea beneficiarului. De aici se pot isca discuții pe marginea specificațiilor tehnice inițiale șamd.

În acest caz, proiectul nu iese întotdeauna exact cum a vrut beneficiarul, daca acesta din urmă nu a întocmit aceste specificații tehnice foarte exacte. Ori acest lucru este destul de greu deoarece beneficiarul nu este un specialist proiectant să se gândească la absolut toate detaliile. În afară de asta, prețul de execuție a unei lucrări într-un contract FIDIC galben este mai mare comparativ cu un contract roșu. Ceea ce este destul de supărător.

Dacă vin la licitație antreprenori, asocieri, neexperimentați într-un FIDIC galben se trezesc că li se dau puține date din teren. Deci este destul de aproximativ. Situația este prezentată estimativ și pănă ajunge să facă toate investigațiile și riscul e mai mare. Atunci prețul la care se adjudecă contractul este mult mai mare.

Dacă este un antreprenor neexperimentat vine cu un preț ca în cazul FIDIC-ului roșu, deci mai mic și apoi își dă seama că așta nu o poate face, la fel și cealaltă. De unde să-și ia banii? Ori dă faliment sau nu mai pot executa și atunci autoritatea contractantă reziliază contractul fie antreprenorul face multe revendicări, uneori chiar inventează motive, pentru care să-și ia banii în plus, să-și acopere pierderile și în final sa-i mai rămână și un profit.

A.F.: Se mai pot face modificări în timpul realizării, derulării unui astfel de proiect FIDIC roșu sau galben? Se pot face modificări de substanță sau doar mici ajustări?  

A.V.O.: Conform condițiilor de contract se pot face modificări de orice fel, de orice valoare, indiferent că sunt mari sau mici. Legea achizițiilor publice nu ne permite să dăm voie să facem modificări substanțiale care ar depăși o anumită valoare sau care ar denatura condițiile de la licitații.

Dacă acele modificări ar fi fost făcute inițial poate că alt ofertant ar fi câstigat. Modificări mari nu sunt îngăduite de această lege. Contactul ar fi permis, dar legea nu. Oricum, orice modificare vine cu un cost pentru că antreprenorul nu a fost pregătit pentru așa ceva. Trebuie să-și găseacă noi resurse. Se folosesc uneori prețurile de pe piață pentru că sunt alte condiții la acest moment când a apărut modificarea și nu prețurile de la licitații. Oricum e mai complicat.

A.F.: În alte țări ce se folosește mai mult în acest moment?      

A.V.O: În general pe glob se folosește cartea FIDIC roșu, mai ales acolo unde sunt consultanți specializați care chiar sfătuiesc autoritățile contractante în funcție de caracteristicile lucrărilor lor ce contracte să folosească.

Contractele FIDIC roșu sunt pentru construcții, iar celelalte pentru echipamente, utilaje și construcții. Practic, ar trebui ca un contract FIDIC galben să se foloseacă acolo unde partea de construcții este mai mică și partea de echipamente, utilaje este mai mare. De ce acest lucru? Pentru că autoritatea contractantă atunci când dă specificațiile tehnice e mai ușor pe partea de construcții, însă pe partea de echipamente este mai dificil (exemplu ar fi uzinele petrochimice sau hidrocentralele). Echipamentele respective sunt supuse tot timpul inovației pe plan mondial. Apar inovații tehnice pe care nu toate autoritățile contractante le cunosc. Și atunci li se dă o temă și specialiștii vin cu respectivul echipament care este mai mare, mai complicat.

În urmă cu vreo 15 ani a avut loc o miniconferință de presă cu specialiști de la BERD și ei au sfătuit pentru lucrările de infrastructură să se foloseacă cărțile FIDIC roșu și pe vremea aceea CNAIR nu folosea galben, dar se gândea oare cum ar fi.

Pentru că aceste contracte FIDIC galben sunt mai scumpe, durează mai mult, și s-a observat că dintre lucrările de infrastrutură pe FIDIC galben două treimi se reziliază pe plan mondial. Era dovada suficientă că nu sunt potrivite pentru contracte de infrastructură.