Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția „Trio-ului” pan-european

Statele est-europene care prioritizează integrarea europeană lansează o platformă geopolitică în interiorul Parteneriatului Estic (PaE). Mai exact, Georgia, Republica Moldova și Ucraina s-au decis să pună bazele unui „Trio Asociat” (17 iunie 2021). Noua inițiativă vine să diferențieze suplimentar statele implementatoare ale Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană (UE) de celelalte trei state PaE – Armenia, Azerbaijan și Belarus. Înființarea Trio-ului denotă că aprofundarea diferențierii în interiorul PaE este inevitabilă. Această diferențiere semnalează o diviziune pe criteriu geopolitic a PaE-ului, care iese în evidență și mai mult pentru că celelalte trei țări PaE se distanțează de modelul european spre autoritarism sau integrare în spațiul politico-economic eurosiatic.

În opinia șefului diplomației ucrainene Dmytro Kuleba, Trio-ul vine să declare că „nu există o alternativă” pentru integrarea europeană nici pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina, dar nici pentru UE. Cu alte cuvinte, cele trei țări își asumă o diplomație proactivă în direcția integrării europene și a aderării la UE. Urmează de văzut dacă UE recunoaște și acceptă spre adopție Trio-ul Asociat. Prima ocazie pentru a vedea o reacție politică colectivă a decidenților europeni la noua inițiativă este summitul PaE, preconizat pentru toamna lui 2021.

Cele 8 aspecte fundamentale ale Trio-ului 

Textul memorandumului de lansare a Trio-ului Asociat (la UE) face referire la aspirațiile și identitatea europeană a statelor participante, care le permite să facă uz de Art. 49 al Tratatului UE privind eligibilitatea pentru aderare (MAEIE, mai 2021). Documentul semnat de către miniștrii de externe ai Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei, scoate în evidență o serie de aspecte esențiale, deși deja cunoscute, legate de demersul lor pan-european:

Primo, aceste țări își sprijină reciproc dezideratul de a adera la UE și reiterează aderența la valorile europene, însă fără a le concretiza. 

Secundo, documentul accentuează dreptul suveran al țărilor de a-și decide propriul viitor, contestat cu asiduitate de Rusia. Cele trei țări solicită sprijinul UE în domeniile care vizează suveranitatea, securitatea teritorială și reziliența lor. În acest sens, Trio-ul își exprimă dorința de a iniția sau intensifica cooperarea privind securitatea și apărarea cu UE. Sunt menționate în mod explicit amenințarea hibridă, securitatea cibernetică și contribuirea la misiunile de pacificare ale EU. În unele cazuri, cooperarea în aceste domenii se materializează.

Tertio, participanții la Trio și-au reiterat angajamentul de a implementa Acordurile de Asociere cu UE. Cu toate acestea, aceste documente sunt tratate doar ca etapă intermediară, nu ca una finală. 

Quarto, înțelegând rolul PaE în structura politicii de vecinătate a UE, statele Trio-ului au asigurat că nu vor să se desprindă de PaE. Din contră, aceste țări își declară intenția de a-și coordona pașii în interiorul PaE, urmărind dezideratul european și nevoile sale comune și individuale. Trio-ul este perfect integrabil, în format separat, în procesul de planificare europeană vizavi de vecinătate. Totuși, cele trei state realizează că acestea pot câștiga mai mult dacă combină Trio-ul cu PaE. În orice caz, cele trei țări exprimă în memorandum ideea că cooperarea în PaE nu trebuie să limiteze relațiile bilaterale cu UE.

Quinto, inițiativa vizează crearea unui format nou de coordonare inter-instituțională, pe de o parte, între ministerele de externe ale celor trei țări, iar, pe de altă parte, între Trio-ul Asociat și instituțiile UE. 

Sexto, Trio-ul urmărește scopul de a identifica oportunități, instrumente și domenii de cooperare noi care să servească interesului de integrare economică și asociere politică cu UE, oferind rezultate tangibile pentru cetățeni. Au subliniat șapte domenii de interes major pentru coordonarea trilaterală și cea trans-regională cu UE: transportul, energia, transformarea digitală, economia verde, justiția, comunicarea strategică și sănătatea. Pe lângă aceasta, este propusă implicarea continuă a Trio-ului în programele și agențiile UE în funcție de disponibilitate.

Septimo, se subliniază impactul pozitiv al asistenței europene, cu aplicarea principiului de „mai mult pentru mai mult” și condiționalitatea. Totodată, este solicitat accesul la fonduri alternative disponibile în UE, inclusiv pentru implementarea unor proiecte de interes comun. 

Octo, memorandumul stabilește un mecanism de coordonare regulată și ad-hoc între statele participante la nivel de funcționari ai ministerelor de externe, funcționari publici și experți (societatea civilă). Centrele coordonării Trio-ului se vor situa în interiorul ministerelor de externe, ceea ce va permite evitarea unor costuri financiare, dar nu exclude necesitatea unor resurse umane suplimentare. De asemenea, cele trei țări au convenit să unifice eforturile diplomatice pentru a face lobby pe lângă UE pe subiecte de interes comun legate de cauza europeană. În aceeași măsură, Trio-ul planifică să stabilească dialog cu platformele regionale, din care fac parte statele membre.

Memorandumul nu face nicio aluzie în privința coordonării aderării la sancțiunile aplicate de UE, unde doar Republica Moldova manifestă mai multă reticență decât Ucraina și Georgia când sancțiunile vizează Rusia sau Belarus. Părăsirea inițiativei se face printr-o notificare în scris. În fine, statele Trio-ului nu au prevăzut în memorandum posibilitatea aderării altor state din PaE (Armenia) sau a celor din Balcanii de Vest, ceea ce denotă caracterul exclusiv al noului club pan-european de state.

Eventualele obstacole interne și provocări externe

Înființarea Trio-ului corespunde deplin interesului de a avansa integrarea europeană în țările asociate – Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Totuși, noua inițiativă riscă să întâmpine unele dificultăți interne și provocări externe. Pe de o parte, deficiențele din politica internă se pot răsfrânge asupra eficienței coordonării acțiunilor Trio-ului în raport cu UE. În același timp, coalizarea acestor state le poate transforma într-o țintă comună a acțiunilor rusești (dezinformare etc.). Adițional, dacă acesta este înțeles greșit, Trio-ul poate genera nedumeriri în rândul celorlalți membri ai PaE, soldat cu descreșterea interesului față de PaE, în general.

Așadar, obstacolele de ordin intern ce pot interveni în buna funcționare a Trio-ului țin de instabilitatea politică și implementarea anevoioasă a reformelor tangențiale cu integrarea europeană. De regulă, crizele din aceste țări se soldează cu căderea frecventă a guvernelor și paralizarea reformelor. Astfel, după alegerile din 2019 și anticipatele din 2021, Republica Moldova a avut două guverne cu mandat scurt și unul interimar – conduse de Maia Sandu, Ion Chicu și respectiv Aurel Ciocoi. În cazul Ucrainei, după alegerile din 2019, a funcționat un guvern scurt, urmat de al doilea începând cu martie 2020, în frunte cu Oleksey Honcharuk și respectiv Denys Shmyhal. Mai mult ca atât, crizele politice interne pot încetini reformele legate de integrarea europeană, generând dezechilibre între progresul de implementare a Acordurilor de Asociere de către statele Trio-ului. Crizele mută de asemenea accentele spre reforme ce nu țin exact de apropierea de UE, cel puțin în termeni practici. Un exemplu concludent reprezintă instabilitatea politică din Georgia, din perioada 2019-2021, care a dus la discreditarea partidului de la guvernare și la izolarea opoziției de procesul decizional (NEE, Aprilie 2021). Din aceste considerente, statele Trio-ului trebuie să se asigure că centrele de coordonare din interiorul ministerelor de externe sunt ocupate de funcționari publici neafiliați politici. Doar așa poate fi asigurată o anumită continuitate la nivelul ministerial național, dar și în comunicarea inter-ministerială transnațională. Totodată, acest lucru oferă Trio-ului protecție de efectele colaterale ale turbulențelor interne.

Provocările externe ce ar putea complica promovarea Trio-ului țin în principal de acțiunile Rusiei, pe de o parte, dar și reacția celorlalte state ale PaE. Elementul slab al Trio-ului este Republica Moldova, unde forțele politice pro-ruse (Partidul Socialiștilor) au sugerat deja că inițiativa trebuie abandonată, din cauza vectorului geopolitic al Georgiei și Ucrainei, care de asemenea include aderarea la NATO. Susținătorii influenței ruse văd pericol în mecanismele ce urmăresc instituirea modelului occidental de guvernare. Acesta aduce la putere forțe pro-europene care vor să reducă dependența de Rusia. Degradarea situației politice din Belarus, deconcentrarea Armeniei din cauza efectelor Războiului din Karabah din 2020, dar și explozia de încredere în sine a regimului autoritar din Azerbaijan au redus și mai mult similitudinile în interiorul PaE. Prin urmare, Trio-ul poate deveni un punct de referință și mai robust, care poate atrage după sine un sprijin sporit din partea UE în favoarea extinderii reformelor, inclusiv în domenii critice de funcționare a statului. Pe termen lung, în cazul eșuării, ineficienței sau stagnării Parteneriatului Estic, Trio-ul ar putea deveni o platformă alternativă de integrare europeană.

În loc de concluzii…

Trio-ul Asociat reprezintă, pe de o parte, produsul implementării Acordului de Asociere, iar pe de alta, rezultatul diferențierii geopolitice tot mai aprofundate în interiorul Parteneriatului Estic. Pentru ca Trio-ul să funcționeze în conformitate cu obiectivele indicate în memorandum, acesta trebuie să prevină riscurile legate de instabilitatea politică frecventă ce lasă amprentă pe reformele dedicate integrării europene.

Concomitent, statele Trio-ului sunt nevoite să comunice eficient și persuasiv cu UE pentru a instituționaliza inițiativa dată în continuare. E important ca acest efort să nu prejudicieze situația, deja complicată, din interiorul PaE, unde Belarusul avansează în direcția opusă integrării europene, iar Armenia și Azerbaijanul necesită asistență pentru a reconcilia pozițiile în jurul Karabahului. În fine, provocările de ordin intern și extern par rezolvabile, dar primul pas în direcția corectă cere o sincronizare maximală a vitezei și calității procesului de integrarea europeană în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Analiză realizată pentru Fundația germană Hanns Seidel și Agenția de Știri IPN, apărută pe IPN.