Între Scylla și Charybdis

De când piața a aflat că doamna Truss urmează să devină prim-ministru, lira sterlină a luat-o la vale destul de tare. Se speculează, deocamdată pe surse, că Marea Britanie urmează să limiteze prețul energiei destul de jos, cu un posibil impact de 100 de miliarde de lire asupra bugetului. Pur și simplu mă ia amețeală când mă gândesc ce înseamnă asta ca datorie în plus. Cel mai probabil va determina un deficit bugetar de peste 8% din PIB care va atrage un efect inflaționist foarte serios.

Pare simplu, dar situația este tare complicată! Dacă vrei să nu se aleagă praful de monedă și de prețuri, trebuie să ridici dobânda. De fapt, trebuie să ridici dobânda până elimini o bună parte din sectorul privat, mai precis să alegi o recesiune adâncă. Mai există însă o variantă, încercată de câțiva ani în Turcia. Nu văd o a treia variantă…

Comparativ cu UK nici restul Europei nu stă mai bine. Cred că doamna Truss, știind sau nu, a ales drumul Turciei, dar Bank of England (banca central din UK) e foarte posibil să nu fie la fel de obedientă ca cea a Turciei. Calea aleasă, a dobânzilor mari cu recesiune mare, înseamnă întreținere ieftină pentru populație, dar locuri de muncă lipsă. Departe de mine să critic această variantă. Este numai o constatare.

Între a-i lăsa pe oameni să înghețe de frig la iarnă, sau între un șomaj mare la anul, probabil că mai toți politicianii ar alege varianta cu șomajul. Dar în cazul UK mă îndoiesc că vor alege varianta lui Erdoğan. Ar înseamna distrugerea pe termen lung a monedei și a economiei doar penru a amâna o vreme inevitabilul.