Portret al României – discuţie cu expertul în fonduri europene şi bună guvernare, Graţian Mihăilescu
Claudia Postelnicescu a discutat pentru Europunkt cu expertul în fonduri europene şi dezvoltare regională, Graţian Mihăilescu, despre viitorul Europei, dezvoltarea României, orgoliile din societatea civilă şi reforma statului.
Esti un publicist vechi, jurnalist, dar te-ai specializat și ti-ai construit o carieră de expert în fonduri europene și dezvoltare regională, colaborezi și lucrezi cu mai multe organizații neguvernamentale care dezvoltă proiecte cetățenești sau pe teme europene. De ce dezvoltare comunitară și fonduri europene?
Nu sunt un publicist/jurnalist chiar asa vechi. Desi sunt licentiat in Comunicare, Relatii Publice si Jurnalism din 2002, primul articol-analiza despre politica de coeziune l-am scris in 2010, cand s-a lansat Europuls. Din 2010 am inceput sa colaborez cu Europuls, sunt expertul lor pe probleme de dezvoltare regionala și fonduri europene. Intre timp, am mai colaborat cu Societatea Academica Romana, Academia de Advocacy, dar sunt si un sustinator al unor proiecte gen Romania Publica sau Romania Moderna. Consider ca e nevoie de cat mai multe actiuni din partea societatii civile, actiuni care genereaza valoare adaugata procesului de politici publice din Romania insa si reformei sau luptei anti-coruptie. Eu le vad pe toate intr-un proces sinergic si complex. Adica nu ai cum sa ai dezvoltare regionala fara absorbtie de fonduri europene, si nu ai cum sa ai absorbtie daca nu ai buna guvernare, iar buna guvernare nu poate exista fara transparenta, competitivitate, responsabilitate si fara implicarea societatii civile si a expertilor.
M-a fascinat tot timpul modelul polonez de dezvoltare; in 2008 am fost acceptat la un doctorat la Sussex University in Brighton cu un topic comparativ intre Romania si Polonia. Din pacate, nu am gasit finante si am reluat acest proiect abia in 2010 cand am primit o bursa din partea Comisiei Europene, care mi-a permis aceasta comparatie. Pentru a intelege mai bine „fenomenul polonez” am stat in Warsovia, Cracovia si Wodz. Mi-a placut ce am vazut. Polonezii sunt cei mai buni din Est din multe puncte de vedere (lobby la Bruxelles, proiecte europene, dezvoltare regionala, absorbtie de fonduri, regionalizare/descentralizare, eficienta administratiei) si cu ei ar trebui sa ne comparam, pentru a incerca sa performam. Din pacate acest lucru nu se intampla.
De ce dezvoltare? E simplu: ori ca vorbesti de fonduri europene sau de development pentru tarile in curs de dezvoltare trebuie sa ai in viziune anumiti factori care sa contribuie la bunastarea societatii: capacitatea administrativa, statul de drept, investitiile straine, buna guvernare, descentralizare si subsidiaritate, dezvoltare sustenabila.
Cum funcționează dezvoltarea și câți oameni ca tine, care vor sa dezvolte proiecte in comunitate/regionale, crezi ca sunt în marile orașe din România?
Din pacate, dezvoltarea in Romania se face haotic. Nu exista strategii, nu exista expertiza, nu exista o colaborare intre institutii, universitate si experti. Dezvoltarea ar trebui sa se realizeze pe anumite modele stabilite cu experti in dezvoltare, in amenajarea teritoriului, cu sociologi si antropologi. Stiti cumva ce face un urban planer in Romania, ce a finalizat studii afara? E somer, va spun eu. Cei din administratie nici nu inteleg ce inseamna urban planer si care e rolul sau. Toate strategiile care se fac pe bani grei se fac din pix fara nici o sustenabilitate, de catre institutii sau firme de consultanta. Nimeni din cei care fac acele planificari de dezvoltare nu merge pe teren sa vada ce si cum arata realitatea. Copy si Paste. Ca sa fie acolo: Strategia de Dezvoltare a zonei, a orasului, a comunei. Romanilor le lipseste gandirea strategica si modalitatea de a-si impune niste obiective niste prioritati si a incerca sa le atingi prin niste actiuni. O viziune focusata pe performanta economica. Si ne intoarcem la buna guvernare, la nepotismul din administratie, la politizarea excesiva si la lipsa de capacitate administrativa. Intelegeti sinergiile si complementaritatea despre care am vorbit mai sus? Toate merg mana in mana, ca intr-un lant si daca lipseste o veriga, nu poti sa construiesti.
Intr-unul din ultimele tale articole arati ca România va eșua în privința absorbției fondurilor europene și pentru perioada urmatoare 2014-2020. Ce se poate face de către noi, experți și societate civilă, astfel încât diagnosticul acesta să nu fie actualizat?
Da, e ultimul meu articol de pe Adevarul. Desi vad o imbunatatire la nivel de decizie ministeriala, politica de coeziune e implementata de administratia publica. Degeaba dl. Teodorovici face pasi importanti pentru a imbunatati procesul de absorbtie pe 2014-2020, daca adminsitartia in ansamblul ei are inca metehne comuniste si functioneaza pe clientelisme si nepotisme. Primarul, consilierul, parlamentarul, expertii din Ministere, trebuie sa inteleaga ca sunt acolo pentru a fi la dispozitia cetateanului, pentru a-i face viata mai buna, pentru a contribui la prosperitate. Ori ei nu gandesc asa. Ei se considera deasupra cetatenilor, cand ei, de fapt, sunt acolo din cauza votului cetateniilor. De aceea salvarea trebuie sa vina de la societatea civila. Cei din sectorul civil trebuie sa umble la mentalitatea functionarului si a politicianului, dar si la mentalitatea cetateanului de rand. Trebuie sa-i instruiasca, sa-i invete care sunt drepturile lor, ca reprezentanti ai poporului pe de o parte insa si ca cetateni europeni pe cealalta parte. Insa acest proces este unul lung. Nu poti schimba conceptia administratiei sau sa-l inveti pe cetatean sa fie mai activ si mai implicat in cativa ani. Ganditi-va ca noi avem abia 25 de ani de cand s-a schimbat sistemul. 25 de ani pe scara istoriei nu inseamna mare lucru. Schimbarile in societate se produc lent si reforma se face greu. Mai ales intr-un sistem ca in Romania, unde comunismul si meteahna/cultura specifica s-a perpetuat si dupa revolutie.
Sunt foarte multe proiecte în jur, unele foarte bune, extrem de generoase, crezi că pot colabora organizațiile și experții sau este mai degrabă o competiție?
Societatea romana sufera de lipsa de coeziune in intreg ansamblul ei. Acest lucru se pare ca se resfrange si asupra societatii civile unde exista orgolii, exista antipatii, exista ura. Acestea nu o fac mai puternica pentru a atinge un scop comun, pe care si l-ar dori cu totii: REFORMA. Nu exista constructivism si pozitivism, ci, mai degraba, negativism si destructivism. Poate e o chestie culturala, „Sa moara capra vecinului” specifica mentalului roman. Nu exista coalitii, nu exista aliante, nu exista concentrarea fortelor pentru un scop comun. Imaginea societatii civile pentru mine este ca un atom unde electronii fug bezmetic in jurul nucleului.
Uniunea Europeană și-a stabilit prioritățile pentru 2014-2020, iar adresarea lipsei locurilor de muncă în rândul tinerilor este una dintre prioritățile cheie, alături de cercetare-dezvoltare, energie alternativă, educație și combaterea abandonului școlar, combaterea sărăciei și excluziunii sociale. România are de recuperat pe multe planuri, care crezi că ar fi prioritatea noastră și a guvernelor noastre în următorii ani?
Sunt asa multe de recuperat! Educatia si cercetarea reprezinta cele mai importante domenii, din perspectiva mea. Din pacate, a fost total ignorat de toate guvernele post-decembriste. Stimularea IMM-urilor si a antreprenoriatului reprezinta o alta ramura care practic sustine economia. POSCCE a fost unul dintre programele pe fonduri structurale care a ajutat IMM-urile si nu numai, insa blocarea sa in trecut a adus prejudicii fincanciare firmelor romanesti. Abandonul scolar si excluziunea sociala merg mana in mana cu combaterea saraciei, iar pentru a combate saracia trebuie investit in domeniile pe care le-am enuntat mai sus. Turismul e o chestie care ne poate ridica fantastic. Sunt unele zone din Romania de o frumusete rara. Trebuie promovate eficient, trebuie infrastructura pentru a atrage turisti straini. Sunt foarte multe de facut si nu ne ramane decat sa fim optimisti si sa speram ca am invatat din lectiile din trecut. Mi-e frica insa de clasa politica si de faptul ca nu reusesc sa ajunga la o convergenta pentru un scop comun: acela de a dezvolta cu adevarat Romania.
Cum vezi Europa în următorii 5 ani?
E greu dupa ultimele alegeri. E un paradox: toata lumea se plange ca UE e lipsita de democratie insa tocmai democratia a permis ca numarul euroscepticilor si al nationalistilor sa creasca in Parlamentul European. Partidele eurosceptice şi anti-UE au fost castigatoarele nete ale alegerilor europene din cauza crizei datoriilor din zona euro, care a zguduit continentul în ultimii cinci ani. Va fi greu sa faci o constructie europeana cu 140 de locuri mereu impotriva (numarul reprezentantilor partidelor nationaliste si anti-UE) din totalul de 751 de europarlamentari.
Un alt paradox e acela legat de mai multa putere acordata Bruxellului, peste legislatia nationala. In timp ce cetatenii din state ca Romania si Bulgaria ar prefera sa delege din atributii catre Bruxelles, alte state gen Anglia sau Ungaria nu vor sa renunte la suveranitatea lor. Anglia a si amenintat cu iesirea din UE prin prim-ministrul Cameron. Din punctul meu de vedere, daca se va face un referendum in Anglia pe aceasta tema, cetatenii ar vota pentru iesirea din UE, iar parlamentul ar fi obligat sa o faca.
Se vorbeste despre o Europa cu doua viteze, Nord vs Sud, despre o Europa a statelor puternice, Germania si Franta, insa viitorul constructiei europene este incert si neclar, iar noi practic nici nu am ajuns sa fim cu adevarat o tara europeana. Am mai scris acest lucru si repet : noi nu avem inca parteneri strategici sau aliati politici in capitalele Europei, nu existam la Bruxelles in materie de lobby, refuzam sa ne europenizam, desi aceasta pare sa fie singura solutie pentru viitorul tarii: sa faca parte dintr-o constructie federala europeana puternica. Asta in cazul in care UE va deveni o constructie federala puternica!
Grațian Mihăilescu este absolvent de comunicare, relatii publice si jurnalism. S-a specializat în afaceri europene, relaţii internaţionale și dezvoltare, fiind bursier în Germania, Belgia, Italia și Ungaria, la prestigioase instituţii din ţăriile respective.
A lucrat o perioadă la Bruxelles ca și consultant cu fonduri europene, iar din 2012 s-a întors în țară și colaborează cu diferite think tankuri şi organizaţii pe probleme de politici publice şi consultanţă. Este preocupat de politici europene, de absorbția de fonduri europene, de regionalizare, de bună guvernare, subsidiaritate și democrație. A înființat un ONG, „Institutul pentru dezvoltare locală” cu care va „ataca” noua perioadă financiară 2014-2020, însă, e deschis pentru orice colaborare sau oportunitate.
Publică texte pe contributors/hotnews.ro, europuls.ro, caleaeuropeană.ro, finanțare.ro.
2 Comments
[…] guvernare, chestii pe care le avem in comun. La un moment dat, a facut un interviu cu mine pentru Europunkt. Cred ca e singurul interviu pe care l-am dat, insa a devenit viral. Pastrez legatura cu Claudia, ne […]
[…] guvernare, chestii pe care le avem in comun. La un moment dat, a facut un interviu cu mine pentru Europunkt. Cred ca e singurul interviu pe care l-am dat, insa a devenit viral. Pastrez legatura cu Claudia, […]